15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăRomânia se prăbușește în Dunăre

România se prăbușește în Dunăre

În timp ce sărbătorim Centenarul Marii Uniri, prin care a fost înfăptuită România Mare, teritoriul național se micșorează la modul concret, prăbușindu-se în Dunăre.

Se întâmplă asta la Gura Prutului, în zona vărsării Prutului în Dunăre. Practic, acolo nici nu mai este semnalizată frontiera de stat, pentru că pe bucata de pământ care s-a surpat se afla și însemnul oficial, „semnul de frontieră (SF) nr. 1335”.

Cauza acestei situații este, bineînțeles, indiferența. Recent, am mai relatat despre o situație similară, într-o zonă apropiată de aceea în care s-a prăbușit în Dunăre însemnul frontierei de stat, la digul de la Prut din zona Vămii Galați – Giurgiulești, unde se află și Punctul Transfrontalier de Contact România – Moldova – Ucraina. Acolo, după o puternică viitură pe Prut care s-a produs în 2006 a fost sesizată o erodare sistematică a malului care are ca efect o erodare ce reduce teritoriul României cu până la doi metri în fiecare an.

Au fost făcute și refăcute studii, care avertizau că întârzierea consolidării malului Prutului are ca efect „pierderea teritoriului național cu 1-2 metri anual”, dar lucrările au tot fost amânate. În acest an au fost alocate fonduri.

Acum, un fost șef din Poliția de Frontieră atrage atenția că și la Dunăre teritoriul național se micșorează. „Nu de puține ori am auzit că pe la Galați ar trece Dunărea degeaba, iar asta pentru că se face prea puțin pe malul fluviului comparativ cu alte zone. Din păcate, SF 1335 (semnul de frontieră) a căzut cu o mare parte din malul surpat, așa că nu se mai pune problema recuperării sale, ci a întăririi malului în regim de extremă urgență și ridicarea semnului de frontieră pe vechiul amplasament”, spune comisarul-șef în rezervă Didel Bădărău, fost șef al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Galați.

 Moldova și Ucraina și-au betonat malurile

 În zona vărsării Prutului în Dunăre au ieșire la Dunăre trei țări, România pe malul drept, Republica Moldova și Ucraina pe malul stâng.

Moldovenii și ucrainenii nu numai că și-au consolidat malurile, ba chiar le-au betonat, în timp ce malul românesc este în bătaia valurilor. „Pentru cei care nu știu, le spun că pe malul opus, la moldoveni și ucraineni, există cheu betonat, în timp ce în partea românească e lăsat totul de izbeliște și întrucât nu te poți pune cu forța apei, aceasta rupe din malul în care nu s-a făcut nicio intervenție. În concluzie, trebuie de urgență să se treacă la betonarea malului românesc și repunerea SF 1335 la loc. Dacă vreți, acolo e locul de intrare în UE, pentru că până la Galați pe Dunăre frontiera e comună, româno-ucraineană, așa că e imperios necesar să arătăm o altă față, cel puțin una ca a țărilor vecine non-UE”, spune fostul șef al Poliției de Frontieră Galați.

 Malul românesc se erodează constant

„România liberă“ a relatat recent cum, în zona vărsării Prutului în Dunăre, malul românesc se erodează constant, în timp ce autoritățile amână de ani de zile construirea unui dig. De la inundațiile din 2006, harta României s-a micșorat cu aproape un hectar din cauza erodării.

În perioadele în care debitul Prutului este foarte mare, nivelurile crescute ale apelor determină o la fel de mare presiune asupra digurilor. O situație disperată a fost în iunie 2006, când digul de la Prut a fost pe punctul de a ceda la „kilometrul 8” al incintei „Brateşul de Jos”, care ar fi însemnat inundarea Cartierului Portului din Galați și a Platformei Industriale Est, unde funcționează zeci de companii, dar și inundarea a mii de hectare de culturi agricole. Au venit la Galați ministrul de Interne, Vasile Blaga, și ministrul Mediului, Sulfina Barbu, au venit și șefi ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, în disperare de cauză, a fost adoptată soluția anihilării celor 15-20 infiltrații din dig prin acoperirea zonei infiltrațiilor cu o folie impermeabilă. Atunci au fost promise măsuri de consolidare a digurilor, de renaturare a zonei dintre Prut, Dunăre și Lacul Brateș, o zonă vulnerabilă și din cauza nivelurilor ridicate ale pânzei freatice. Marea promisiune a fost renaturarea a 530.000 de hectare din Lunca Dunării, un proiect la care au lucrat cinci institute de cercetări, dar care a fost uitat, la concurență cu interesele marilor latifundiari care cultivă zeci de mii de hectare luate în concesiune de la ADS. Tot atunci s-a discutat prima oară și despre erodarea digului din zona vărsării Prutului în Dunăre, ca urmare a faptului că, în perioadele în care debitele și nivelurile Prutului și Dunării sunt mari, în zona de confluență se produce fenomenul de remuu, o „întoarcere” spre amonte a apelor Prutului din cauza „rezistenței” întâmpinate la vărsarea în Dunăre. Primul efect era presiunea foarte mare a apelor asupra digurilor din zona de confluență. 

Cele mai citite

Atentat Moscova: bilanțul atacului a ajuns la 143 de morți

Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul...

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...

Guvernul ia noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura

Guvernul ia joi noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura, premierul Marcel Ciolacu anunţând că va fi prelungită cu două luni, până la 31...
Ultima oră
Pe aceeași temă