Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România pierde doi metri din teritoriu în fiecare an

În zona vărsării Prutului în Dunăre, malul românesc se erodează constant, în timp ce autoritățile amână de ani de zile construirea unui dig. De la inundațiile din 2006, harta României s-a micșorat cu aproape un hectar din cauza erodării.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 16.01.2018 - 00:00

În perioadele în care debitul Prutului este foarte mare, nivelurile crescute ale apelor determină o la fel de mare presiune asupra digurilor. O situație disperată a fost în iunie 2006, când digul de la Prut a fost pe punctul de a ceda la „kilometrul 8” al incintei „Brateşul de Jos”, care ar fi însemnat inundarea Cartierului Portului din Galați și a Platformei Industriale Est, unde funcționează zeci de companii, dar și inundarea a mii de hectare de culturi agricole. Au venit la Galați ministrul de Interne, Vasile Blaga, și ministrul Mediului, Sulfina Barbu, au venit și șefi ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, în disperare de cauză, a fost adoptată soluția anihilării celor 15-20 infiltrații din dig prin acoperirea zonei infiltrațiilor cu o folie impermeabilă. Atunci au fost promise măsuri de consolidare a digurilor, de renaturare a zonei dintre Prut, Dunăre și Lacul Brateș, o zonă vulnerabilă și din cauza nivelurilor ridicate ale pânzei freatice. Marea promisiune a fost renaturarea a 530.000 de hectare din Lunca Dunării, un proiect la care au lucrat cinci institute de cercetări, dar care a fost uitat, la concurență cu interesele marilor latifundiari care cultivă zeci de mii de hectare luate în concesiune de la ADS. Tot atunci s-a discutat prima oară și despre erodarea digului din zona vărsării Prutului în Dunăre, ca urmare a faptului că, în perioadele în care debitele și nivelurile Prutului și Dunării sunt mari, în zona de confluență se produce fenomenul de remuu, o „întoarcere” spre amonte a apelor Prutului din cauza „rezistenței” întâmpinate la vărsarea în Dunăre. Primul efect era presiunea foarte mare a apelor asupra digurilor din zona de confluență.

Viituri istorice

S-au făcut studii cu privire la situația digului din zona vărsării Prutului în Dunăre. Unul dintre acestea e studiul de evaluare „Reabilitare dig râu Prut în incinta Brateşu de Jos, județul Galaţi”, realizat de firma Econova SRL din Iași pentru Administrația Națională „Apele Române”. Specialiștii care au realizat studiul în august 2016 și l-au refăcut în martie 2017 avertizează că porțiunea finală a digului, de la podul rutier dintre Vămile Galați și Giurgiulești (Moldova) până în zona confluenței Prutului cu Dunărea, este supusă constant eroziunii, principalul efect fiind reducerea teritoriului României cu până la 2 metri liniari în fiecare an. „Proiectul de reabilitare a digului pe malul drept al râului Prut în aval de podul rutier Giurgiulești pe o distanță de 380 de metri reprezintă o necesitate imediată din cauza accentuării procesului de eroziune a malului drept care duce la pierderea teritoriului național cu 1-2 metri -anual. (…) De exemplu în anii 2008 și 2010 s-au înregistrat viituri istorice din cauza descărcărilor de debite de peste 850 mc/s din Lacul Stânca Costești. Aceste viituri au depășit capacitatea de transport a râului Prut și au dus la modificarea configurației și morfologiei terenului și la eroziuni pu-ternice ale malului drept. Eroziunea malului drept înseamnă inclusiv pierdere de teritoriu național”, se spune în studiul Econova. „Mutarea” graniței cu 2 metri în fiecare an, dar pe un front de 500 de metri, înseamnă că din 2006 până în prezent harta României s-a „micșorat” cu aproximativ un hectar. 

Proiect strategic, uitat în fișet

A existat și un proiect, care a fost demarat în 2008. Pentru lucrările de „consolidare a malului drept al râului Prut” a fost eliberată de Consiliul Județean Galați o autorizație de construire care era valabilă trei ani, până pe 4 decembrie 2011. Era timp suficient pentru consolidarea a 500 metri de dig, cât se stabilise inițial. Dar au urmat 2-3 ani în care proiectul fost uitat și, când a fost redescoperit, s-a constatat că documentația de execuție nu mai era valabilă.

Printr-un ordin al Ministerului Mediului și Pădurilor a fost aprobată o nouă documentație, în care a fost scurtat de la 500 la 380 de metri sectorul de dig care va fi consolidat. După încă un an, Consiliul Județean Galați a emis o nouă autorizație de construire.

Dar, chiar dacă era vorba de a fi stopată inclusiv „retragerea” frontierei de stat, Guvernul n-a găsit banii necesari pentru consolidarea digului. S-au făcut ceva lucrări pe principiul „de câți bani ai”, dar au fost lucrări superficiale, care nu au schimbat cu nimic nici situația, nici riscurile „Din lipsă de fonduri proiectul nu a mai fost executat în întregime. În perioada 2008-2010, s-au realizat lucrări de reabilitare a digului de apărare din zona Brateșu de Jos, în limita fondurilor disponibile. Lucrările care au fost executate nu sunt suficiente deoarece, în perioada din 2010 până prezent (martie 2017 – n.red.) eroziunea de pe malul drept al râului Prut în aval de podul rutier (drumul E87 care face legătura cu Republica Moldova) Vama Giurgiulești este foarte activă, producându-se avansări de 1-2 m anual”, se  spune în studiul Econova. În concluzie, a existat un proiect, s-au cheltuit niște bani, s-au făcut ceva lucrări, dar rezultatul e „zero”.

Autoritățile au acoperit cu folie de plastic malul românesc al Prutului, în încercarea de a opri eroziunea

Comentarii

loading...