10.7 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăProiect pentru România. Baza militară de la Kogălniceanu va fi alimentată direct...

Proiect pentru România. Baza militară de la Kogălniceanu va fi alimentată direct din Grecia

Alianța Atlantică lucrează la un proiect menit să crească securitatea Flancului Estic al NATO și care va implica Grecia, Bulgaria și România. Concret, se intenționează construirea unei conducte terestre care va alimenta bazele militare din Bulgaria și din România cu carburant adus din Grecia. Conducta va porni din orașul – port Alexandroupolis (Grecia), de la Marea Egee, va traversa Bulgaria și va avea ca punct terminus zona bazei militare de la Mihail Kogălniceanu (România).

Prima informație în acest sens a fost dezvăluită într-un articol publicat pe site-ul publicației Protothema din Grecia.  Potrivit acestei surse, ideea acestei conducte militare ar fi fost lansată însă de România. Evident, Grecia salută o asemenea inițiativă, care va crea o cale alternativă de alimentare a bazelor din Bulgaria și din România, pe lângă navele petroliere care, pentru a ajunge în aceste două țări, sunt obligate să traverseze strâmtorile Bosfor și Dardanele, care sunt controlate de Turcia. Navele s-ar opri în Grecia, iar de acolo carburantul va ajunge în Bulgaria și în România prin viitoarea conductă, excluzând de pe acest traseu Turcia.

Sunt cunoscute, în acest context, tensiunile dintre NATO și Turcia, mai ales dintre SUA și Turcia, tensiuni generate de relațiile tot mai bune dintre Turcia și Rusia, care au culminat cu achiziția de sisteme de rachete rusești de către Turcia. SUA chiar au anunțat că vor adopta sancțiuni împotriva Turciei, din acest motiv. Sancțiunile SUA contra regimului Erdogan ar avea caracter economic, dar potrivit analiștilor occidentali, americanii iau în calcul și decizii militare legate de trupele și de armamentul lor din Turcia, inclusiv de redislocare a acestora în alte țări NATO.

 

Cât va consta noul proiect militar?

Presa din Grecia nu indică o estimare de costuri, dar se precizează că banii vor fi alocați direct de Alianța Atlantică, fără a solicita fonduri din partea României, a Bulgariei sau a Greciei.

În ce stadiu se află proiectul?

În acest moment se poartă discuții la nivelul Reprezentanților Permanenți la NATO ai țărilor membre ale Alianței.

 

“Am asistat la o dezvoltare incredibil de masivă de dezinformare, de teorii ale conspirației, de atacuri cibernetice și atacuri hibride, și evident că acest lucru ne preocupă. De unde vin aceste atacuri? De la agenți statali și non-statali. Pentru că sunt actori statali care încearcă să profite”

Mircea Geoană,

Secretar general adjunct al NATO

“România și Polonia sunt elemente fundamentale în apărarea Flancului Estic al NATO. Sevastopolul este la mai puțin de 600 de kilometri distanță de locul în care ne aflăm aici. Tiraspolul este la 400 de kilometri distanță”
Adrian Zuckerman,
Ambasadorul Statelor Unite la București

 

Articolul publicat de presa din Grecia dezvăluie că ideea conductei spre Bulgaria și România ar fi fost propusă de România încă de acum șase luni, adică de pe la mijlocul anului 2020. Se precizează că finanțarea acestei conducte se va face din fondurile NATO, ceea ce înseamnă că proiectul nu va solicita un efort financiar suplimentar din partea României, a Bulgariei sau a Greciei.

Interesant este faptul că anunțarea acestui proiect vine imediat după ce, așa cum a prezentat deja și ziarul „România liberă”, partea americană a reafirmat intenția SUA de a spori trupele din România, dar, în plus, de a spori și trupele americane din Bulgaria și din Grecia.

“Lista țărilor care trebuie luate în considerare pentru eventuale creșteri ale trupelor include Grecia, România și Bulgaria, în toate acestea existând locuri în care armata a adăugat capacități în ultimii ani, întrucât comandamentul SUA din Europa (EUCOM) își propune să își consolideze poziția în jurul Mării Negre și în estul Mediteranei”, preciza un articolul publicat în revista militară americană “Stars and Stripes”.

Legea privind Autorizarea Apărării (Defense Authorization Act), aprobată de Congres, solicită Pentagonului să “examineze poziția de forțe” din sud-estul Europei și să decidă ce cale este mai bună pentru sporirea trupelor americane din această zonă: prin trupe staționate permanent sau prin deplasări pe baze rotaționale. Amintim că, încă de acum o lună, surse politico – militare de la București precizau, pentru „România liberă”, că sporirea trupelor americane din România se va face pe baze rotaționale.
Spre deosebire de Donald Trump, viitorul președinte Joe Biden ar dori ca suplimentarea trupelor din România să se facă nu prin redislocarea celor din Germania, ci prin alte mijloace, întrucât reducerea trupelor din Germania ar avea implicații negative de securitate pentru NATO.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Demitere suspectă a vicepreședintelui grupului GRAMPET. Investitori ruși ar încerca să cumpere fabrici din România

Președintele grupului GRAMPET, Gruia Stoica, un foarte important transportator feroviar privat de marfă din România, a transmis că l-a demis pe vicepreședintele grupului, Călin...

Parchetul European face percheziții la Botoșani într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Biroul din Cluj-Napoca al Parchetului European (EPPO) efectuează joi percheziţii în mai multe locaţii din judeţul Botoşani, inclusiv în instituţii publice, în cadrul unei...

Liviu Harosa, avocat în dosarul Roșia Montană: “Lupta juridică a fost ca o mlaștină, a fost imensă”

Litigiul Roșia Montană a dus la 54 de procese, a căror soluționare, în beneficiul cetățenilor și al statului român, a impus o muncă imensă,...
Ultima oră
Pe aceeași temă