20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăParanormal la Biblioteca Națională. Cum apare și dispare teza de doctorat a...

Paranormal la Biblioteca Națională. Cum apare și dispare teza de doctorat a lui Victor Ponta

Dar până la această decizie finală de plagiat, emisă de CNATDCU, originalul tezei lui Ponta, pe baza căruia se putea demonstra plagiatul, apărea și dispărea suspect din Depozitul Legal al Bibliotecii Naționale a României.

În iulie 2017, CNATDCU a anunțat decizia finală. La acel moment, Consiliul general al CNATDCU s-a pronunţat cu 37 de voturi din 47 pentru respingerea contestaţiei formulate de Victor Ponta, confirmând astfel raportul, din 27 iulie 2016, al comisiei de analiză a sesizării. Acest raport constatase plagiatul în teza de doctorat şi propusese retragerea titlului de doctor în Drept al lui Ponta. Drept urmare, titlul de doctor îi fusese retras lui Ponta încă din 1 august 2016, prin ordin al ministrului Educației, Mircea Dumitru, dar față de acest ordin, Victor Ponta făcuse contestație.

Primele suspiciuni de plagiat la adresa lui Ponta datează din anul 2012 și se referă la faptul că lectorul Victor Ponta şi-a plagiat teza de Doctor în Drept, susţinută la Universitatea Bucureşti, în anul 2003, sub îndrumarea științifică a profesorului Adrian Năstase.

Procedura uzuală într-o asemenea situație este aceea că, pentru verificarea acuzațiilor de plagiat, CNATDCU poate să ceară, pentru consultare, originalul tezei de doctorat. Iar pentru a permite această verificare, toate lucrările de doctorat trebuie să aibă cel puțin un exemplar în Depozitul Legal al Bibliotecii Naționale a României.

“Acesta este, de altfel, și unul dintre rosturile Depozitului Legal”, ne-a explicat un fost director al Bibliotecii Naționale, Octavian Gordon.

Doar că teza de doctorat a lui Victor Ponta a fost foarte greu de găsit, în momentul în care a fost necesar să se verifice dacă ea reprezintă sau nu un plagiat.

Un director încalcă „legea tăcerii”

Angajații Bibliotecii Naționale se tem să vorbească despre starea depozitelor instituției, care par a fi extrem de vulnerabile, inclusiv din punctul de vedere al protecției împotriva unor tentative de furt.

Dar cazul tezei de doctorat a lui Ponta a devenit public în momentul în care, la data de 11 mai 2017, Octavian Gordon, în calitate de director interimar (la acel moment) al Bibliotecii Naționale, a trimis o sesizare către procurorul general al României, Augustin Lazăr. Directorul Gordon anunța Parchetul General, pe această cale, despre “o serie de  nereguli din jurul tezei de doctorat cu titlul Curtea penală internațională, autor Victor Viorel Ponta”.

“În cursul anului 2016, până la venirea mea la Conducerea Bibliotecii Naționale a României, teza de doctorat respectivă a fost scoasă în mod ilegal din custodia Bibliotecii Naționale a României (…). Este posibil ca multe alte teze de doctorat să se găsească în situații similare, adică să fi părăsit, de o manieră ilicită, Fondul intangibil al Depozitului Legal al Bibliotecii Naționale a României”, preciza directorul interimar al Bibliotecii, Octavian Gordon.

Lucrarea de doctorat era necesară pentru a ancheta plagiatul

Dispariția tezei de doctorat a lui Ponta fusese constatată în momentul în care Ministerul Educației Naționale, sub a cărui autoritate funcționează CNATDCU, a cerut de la Biblioteca Națională un număr de nouă copii, „conforme cu originalul”, în format electronic, ale unor lucrări de doctorat, printre care era menționată și cea a lui Ponta. Copiile conforme cu originalul erau necesare la CNATDCU pentru a se verifica dacă autorii respectivelor lucrări științifice au comis sau nu vreun plagiat. Cererea a fost primită de Biblioteca Națională a României la data de 14 aprilie 2016.

Drept răspuns, la data de 18 aprilie 2016, managerul de atunci al BNR, Claudia Șerbănuță, anunță Ministerul Educației Naționale că, dintre cele nouă teze de doctorat pe care le solicitase, Biblioteca Națională a României “nu deține” două dintre titlurile indicate. Una dintre aceste două lucrări, prezentate drept inexistente la BNR, era chiar “Curtea penală internațională”, semnată de Victor Viorel Ponta.

Ulterior, la data de 31 mai 2016, BNR a transmis către CNATDCU cele șapte lucrări de doctorat, din lista celor solicitate, pe care le avea – deci fără cele două pe care nu le găsise în depozit. Cu alte cuvinte, lucrarea lui Ponta nu a fost trimisă de Biblioteca Națională la CNATDCU.

Totuși, în paralel, pentru a verifica dacă teza lui Ponta reprezintă sau nu un plagiat, CNATDCU a solicitat această lucrare și de la Universitatea București – acolo unde Ponta își susținuse doctoratul. Universitatea București a trimis la CNATDCU, la data de 10 mai 2016, o copie a lucrării de doctorat pe care o deținea, iar în final această copie a ajuns la Biblioteca Națională.

La 27 iulie 2016, pe baza copiei primite de la Universitatea București, comisia de analiză din CNATDCU a decis că lucrarea de doctorat a lui Ponta este plagiată, iar drept urmare, la 1 august 2016, ministrul Educației i-a retras lui Ponta titlul de Doctor în Drept.

Foarte straniu este faptul că, ulterior, când scandalul legat de teza lui Ponta era tranșat, iar plagiatul era atestat cu certitudine, la Biblioteca Națională a României a fost descoperit … originalul tezei de doctorat a lui Victor Ponta (adică exact acel document a cărui inexistență fusese invocată de BNR pentru a face imposibilă cercetarea acuzației de plagiat).

Aceeași grupare pare să-i acopere pe Ponta și pe Coldea

Octavian Gordon, devenit manager interimar al BNR după aceste incidente, a aflat cu surprindere că, de fapt, originalul tezei de doctorat a lui Ponta n-ar fi ieșit niciodată din Depozitul Legal al Bibliotecii Naționale a României.

Cum se explică însă faptul că, în primăvara anului 2016, când trebuiau verificate acuzațiile de plagiat aduse lui Ponta, teza lui de doctorat nu a fost trimisă de BNR la CNATDCU, pe motiv că ea nu există? Cele trei posibile explicații, pe care ni le-a prezentat profesorul Octavian Gordon, sunt următoarele: “Ori au mințit și știau că lucrarea este acolo, ori chiar n-au găsit-o, ori nu mai era în acel moment, dar ulterior a fost readusă”.

Iar dacă lucrarea nu se afla la acel moment în sediul BNR, înseamnă că ea fusese scoasă ilegal, întrucât nu există niciun document care să ateste împrumutarea lucrării de doctorat de la BNR către o altă instituție (împrumut care, oricum, de regulă, nu se permite) și ulterior, retrocedarea ei către BNR. După plângerea lui Octavian Gordon către Parchetul General, aceasta a fost trimisă la Parchetul Sectorului 3, iar o procuroare de la această instituție a decis, în anul 2018, clasarea dosarului.

Așadar, chiar dacă un angajat al BNR a ascuns teza de doctorat a lui Ponta, Parchetul a respins acuzația de abuz în serviciu, formulată de managerul Octavian Gordon. Cine sunt totuși cei pe care Parchetul nu i-a descoperit, dar care au încercat să-l protejeze pe Ponta?

„Mi-a fost clar că aceeași grupare de oameni a vrut să ascundă atât teza de doctorat a lui Coldea, cât și pe cea a lui Ponta”, subliniază fostul director BNR, profesorul Octavian Gordon.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Inovație și funcționalitate în baie cu Florin Art: Descoperă cele Mai bune opțiuni de mobilier

Mobilierul de baie nu este doar o necesitate practică într-o locuință modernă, ci și un element crucial în crearea unei atmosfere plăcute și funcționale...

Premierul Ciolacu anunță că programul supermarketurilor NU se modifică în weekend

Supermarketurile nu se închid în weekend și nici nu vor avea program modificat. Premierul Marcel Ciolacu anunță că nu este benefică această măsură. „Vreau să...

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....
Ultima oră
Pe aceeași temă