Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Candidații la șefia Parchetelor constănțene au obținut la examene calificative generoase în ciuda controverselor țesute de ani de zile în jurul unora dintre ei.

NeGURă urbanistică și justiție de nota 10 Solid la Constanța?

Combinațiile cercurilor de influență dobrogene, mereu amintite în presa locală, revin în atenția opiniei publice, nu însă și în cea a decidenților din justiția națională.

Share

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 22.10.2020 - 14:57

Recenta trimitere în judecată a primarului Făgădău, la Constanța, coroborată cu execuția sa politică, susținută și pe linie statutară de Partid, alimentează zvonurile locale, potrivit cărora terenul lăsat liber de cercurile de interese din jurul fostului primar Radu Măzăre a fost ocupat pe termen lung de o grupare de influență extrem de puternică, formată din oameni din justiție, funcționari din Ministerul de Interne, demnitari din administrația publică locală, centrală și politicieni, grupare susținută de oameni de afaceri extrem de potenți.

Tras pe dreapta la țanc, fix în ziua depunerii candidaturii pentru Parlamentare, prin trimiterea în judecată de către DNA într-un dosar altfel vechi de aproape 4 ani și care se referă la o faptă din 2013, primarul în exercițiu al municipiului Constanța, Decebal Făgădău, a anunțat că demisionează din PSD, făcând astfel loc pe o poziție eligibilă Cristinei Ileana Dumitrache, pentru care Felix Stroe, președintele PSD Constanța și deschizătorul listei la Senat, nu reușise să obțină acordul organizației pentru poziția a doua a listei pentru deputați. Mișcarea a fost de natură să corespundă întocmai intereselor de grup ale lui Stroe, asociat în mai multe firme cu Ion Dumitrache, tatăl deputatei social – democrate. Revoltați, suporterii lui Făgădău au lansat mai multe piste, unele dintre acestea vehiculând activarea unor mai vechi legături pe care Stroe le-ar avea cu reprezentanți la vârf ai unor Parchete constănțene, meniți a influența și celeriza decizia DNA-ului local de a-l trimite în judecată pe Făgădău la momentul oportun.

În atare condiții, combinațiile cercurilor de influență dobrogene, mereu amintite în presa locală, revin în atenția opiniei publice, nu însă și în cea a decidenților din justiția națională, am putea spune, câtă vreme, în urmă cu doar 10 zile, Consiliul Superior al Magistraturii a afișat mediile finale ale candidaților la concursul pentru funcții de conducere ale parchetelor din țară, candidații la șefia Parchetelor constănțene obținând calificative generoase în ciuda controverselor țesute de ani de zile în jurul unora dintre ei.

Judecătorul Stanciu a ieșit în decor, procurorul Stanciu primește nota 10 de la CSM

La începutul acestei luni, după judecarea, la Curtea de Apel din Galați, a unui nou termen în dosarul întocmit de DNA fostului președinte al Curții de Apel Constanța, Nicolae Stanciu, și omului de afaceri Vasile Costea, pentru presupusa săvârșire a unor fapte de corupție, prezentam în sinteză cazul care a expus o parte a caracatiței de interese și influență care se manifestă azi, după spusele localnicilor, în Constanța.
Judecătorul ar fi primit șpagă în obiecte de mobilier în valoare de aproape 15.000 de lei de la afaceristul constănțean cunoscut în oraș ca și câștigătorul a numeroase licitații organizate de Primăria Constanța în timpul mandatelor lui Radu Mazăre. În rechizitoriul de trimitere în judecată, anchetatorii au notat că judecătorul a pretins de la Vasile Costea mită constând în obiecte de mobilier, în schimbul cărora preşedintele Curţii de Apel a promis că îşi va exercita influenţa asupra magistraţilor ce urmau să instrumenteze dosarele care priveau societatea omului de afaceri, în aşa fel încât acesta să obţină soluţii favorabile. Vasile Costea este proprietarul societăţii comerciale ABC Val, una dintre firmele de casă ale primăriei Constanţa în perioada Radu Mazăre. Reabilitarea Falezei Constanţa, a promenadei Mamaia şi a centrului istoric sunt doar trei contracte de referinţă pe care firma lui Costea le-a câştigat cu ocazia licitaţiilor organizate de Primăria Constanţa. Dintre toate persoanele vehiculate în anturajul lui Vasile Costea atrage atenția un nume extrem de interesant, Ramazan Gur, despre care a mai curs cerneală în presă. Cei doi sunt considerați ca făcând parte dintr-un grup de interese ce are în frunte o altă persoană foarte cunoscută, poreclită ”Nașul”, al cărui nickname spune totul despre percepția publică privind influența sa în zonele de autoritate locală.

Nicolae Stanciu, fostul șef al Curții de Apel Constanța, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție

Revenind la Costea, un alt personaj din imediata sa vecinătate, Bogdan Grădinaru, om de încredere și chiar asociat cu acesta, a devenit martor cheie în dosarul de corupție care îl are drept protagonist pe fostul șef al Curții de Apel Constanța, judecătorul Nicolae Stanciu, nimeni altul decât tatăl actualului candidat la șefia Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, procurorul Mihai Alexandru Stanciu. Magistratul Mihai Alexandru Stanciu a fost unicul candidat pentru funcția de prim-procuror al instituției mai sus amintite, obținând la concurs, conform CSM, nota 10 pentru proiectul managerial, 9,80 la testarea scrisă și 9,90 media finală. În atare condiții, anunțând că Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii urma să poarte discuții, la ședința programată să se desfășoare marți, 20 octombrie, despre validarea rezultatelor concursului pentru funcțiile de conducere din parchete, dar și despre numirea în funcții a procurorilor care au promovat examenul, presa dobrogeană titra premonitoriu ”Urmează numirea în funcție”, ca și cum lucrurile erau deja clare și nimic nu se mai putea întâmpla.

Ordonanța procurorului de 10, Mihai Stanciu, în dosarul împotriva martorului cheie din procesul tatălui său – ilegală pe motiv de incompatibilitate!

Ceea ce nouă, unora, încă nu ne este clar, ar fi resorturile pentru care reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au trecut cu vederea, la candidatura lui Mihai Alexandru Stanciu, un amănunt frapant și flagrant, anume incompatibilitatea acestuia într-un dosar în mod evident aflat în legătură cu procesul în care tatăl său este judecat pentru presupuse fapte de corupție.
Astfel, după ce, în urmă cu doi ani, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Secția Transporturi, pronunța neînceperea urmăririi penale într-o cauză strict comercială, ce avea ca părți două societăți de construcții care își disputau neonorarea unui contract de antrepriză și un prejudiciu de aproximativ 8000 de lei, procurorul Stanciu procedează, în acest an, la redeschiderea urmăririi penale în dosarul cu nr.8767/P/2018, în condițiile în care patronul uneia dintre firmele ”reintroduse în hârtii”, SC Opal Construct SRL, era nimeni altul decât Bogdan Grădinaru, martorul principal din dosarul de corupție al tatălui magistratului, ex-judecătorul Nicolae Stanciu. Trecând peste incompatibilitatea sa evidentă, Stanciu junior dă drumul lucrării penale împotriva lui Grădinaru în aceeași perioadă în care, ce coincidență, acesta din urmă trebuia să dea declarații în instanța de judecată, pe subiectul dării și luării de mită presupus practicate pe traseul Vasile Costea – judecătorul Stanciu.
Incompatibilitatea evidentă a lui Mihai Alexandru Stanciu, ignorată de acesta la redeschiderea lucrării penale, nu a mai fost trecută cu vederea apoi și de magistrații Judecătoriei Constanța. În dosarul cu nr. 10551/212/2020, judecătorii resping ca nelegală, pe 9 octombrie 2020, cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul cu nr.8767/P/2018 înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, în baza art.335 alin.(4) / Cod de procedură penală, potrivit căruia, în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, reluarea urmăririi penale are loc atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. Magistrații constată, de asemenea, că ordonanţa procurorului Stanciu, nr.180/II/2/2020 este nelegală, reținând negru pe alb aplicarea dispozițiilor art.65 alin.(1) / Cod procedură penală, raportat la art.64 alin.(1) lit.f / Cod procedură penală, normative potrivit cărora procurorul sau organul de cercetare penală este considerat incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă (în cazul nostru relația tată – fiu între Nicolae Stanciu și Mihai Alexandru Stanciu) că imparţialitatea judecătorului ar putea fi afectată.
Motivele pentru care CSM a notat cu o medie apropiată de 10 un procuror taxat pe motive de incompatibilitate, de către instanță, cu doar câteva zile înaintea examenului, nouă ne scapă. Nu însă și unora dintre cei obișnuiți cu metodele de operare din justiția constănțeană, care vehiculează un alt amănunt ipotetic, extrem de interesant și de bine ascuns în dosarul DNA, anume faptul că, în cazul mitei presupus a fi fost primite de judecătorul Stanciu, transportul mobilierului ar fi fost plătit cu cardul chiar de fiul acestuia, procurorul Mihai Stanciu...

Grădinaru, ”răsplătit” pentru denunț cu un nou dosar penal la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel?

Scutit de către instanță de dosarul instrumentat chiar de fiul celui împotriva căruia a dat declarații în dosarul de corupție aflat pe rol la Galați, martorul Bogdan Grădinaru nu a scăpat, însă, de o altă unealtă de presiune, un dosar penal de evaziune revigorat după mai bine de 3 ani de la debut, și mutat de la Parchetul de pe lângă Tribunal la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Adică la acea instituție de ai cărui reprezentanți, spun gurile rele dobrogene, grație talentelor sale de constructor, Vasile Costea, cel care a făcut plângerea împotriva fostului său asociat, Grădinaru, după ce acesta a dat declarații împotriva omului de afaceri în dosarul de șpagă de la DNA, nu ar fi deloc străin. După doi ani în care reprezentanții ANAFului și ai Antifraudei ar fi exclus subiectul evaziunii, prin identificarea documentelor fiscale ce făceau obiectul plângerii inițiale, dosarul este reluat în 2019, cu un alt număr, 520/P/2019, de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în doar o singură săptămână executându-se un număr record de acte procedurale și fiind reexpertizate 350.000 de file de documentație. Din nou, coincidență, toate aceste operațiuni au avut loc în perioada premergătoare celei mai recente înfățișări a lui Grădinaru la instanța din Galați, acolo unde urma să dea declarații în procesul ce îi are ca protagoniști pe fostul judecător Stanciu și pe fostul partener de afaceri al lui Grădinaru, Vasile Costea.

Controversatul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, notat maxim de CSM

Prim – procurorul Curții de Apel Constanța a primit la concursul de confirmare pe post, din acest an, note la fel de bune ca și colegul Stanciu, de la Parchetul Judecătoriei. Candidând de unul singur, acesta a primit 9,76 pentru proiectul managerial, 9,40 la testarea scrisă, iar media finală a fost 9,58. Personaj controversat în media locală și națională și lipsit de certificatul ORNIS (oare de ce?) altfel obișnuit la acest nivel, despre șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi-Valentin Ștefan, anchetatorii Rise Project scriau că acesta s-a îmbogățit cu două terenuri retrocedate ilegal de gruparea fugarului Radu Mazăre, frauda imobiliară din care s-a hrănit și procurorul implicând mai mulți funcționari și făcând în vreme obiectul unui dosar celebru la DNA. Rise Project afirma că ”unul dintre loturi a fost cumpărat de magistrat chiar în timp ce subalternii săi închideau cauze penale cu retrocedări orchestrate de gruparea Mazăre”, iar pe al doilea, ”familia procurorului a construit o vilă impunătoare, gard în gard cu prietena de casă a lui Radu Mazăre – șefa Aqua Magic din Constanța, care a obținut terenul prin aceeași filieră.”
Zvonuri pe care noi nu le credem dar constănțenii se încăpățânează de ani de zile să le rostogolească, fără ca autoritățile statului să le bage în seamă, îl prezintă pe șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel ca făcând parte dintr-o grupare extrem de influentă, care mai include, în afara constructorului Vasile Costea, a familiei de magistrați Stanciu, ori a altor actuali sau foști reprezentanți ai instituțiilor statului, și oameni de afaceri, de genul mai vechii noastre cunoștințe Ramazan Gur, patronul Solid House, care ar asigura, prin aport financiar bine plasat, la nivel de autorități centrale, continuitatea și perenitatea influenței grupării, prin ”betonarea” funcțiilor cu putere decizională a apropiaților.
Încercările noastre de a lămuri întreaga poveste prin intermediul unei discuții purtate chiar cu Ramazan Gur sau Gigi Valentin Ștefan s-au soldat cu atitudini evazive sau refuz. ”Vă sun eu!”, ne-a asigurat, la începutul lunii, Ramazan Gur, întrerupând abrupt convorbirea telefonică, probabil deranjat de chestionările referitoare la asocierile cu Vasile Costea – cel căruia firma sa i-a furnizat parte din materialele de construcții folosite la lucrările finanțate din bani publici la Constanța, și Monica Ștefan – fosta sa parteneră de afaceri imobiliare. Cât despre șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, întâmplător fost partener de viață al Monicăi Ștefan, ex-asociata lui Ramazan Gur, și om căruia Vasile Costea i-a construit o casă de poveste pe malul lacului Siutghiol, acesta nu ne-a răspuns la telefon, nici după ce ne-am declinat identitatea și ne-am prezentat intențiile prin intermediul unui SMS.

Afacerea păcii de 10.000 de euro cu useristul Stelian Ion, sau cum își poate trage Ramazan fir direct cu Comisia pentru Urbanism a Consiliului Local Constanța

Fire voluntară și descurcăreață, despre Ramazan Gur se poate spune orice, numai că nu știe să facă afaceri nu. În aceste condiții, și mai ales prin prisma precedentelor, temerile celor care au votat schimbarea administrației în Constanța, și care spun că, după ce ani de zile a fost ”amendat” cu contestații pe marginea autorizațiilor de construcție în oraș, din acest an ar putea scăpa de probleme, se bazează pe un sâmbure de adevăr.

Liniștea, după învecinarea blocului său de locuințe cu balconul deputatului USR Stalian Ion, l-a costat pe afaceristul Ramazan Gur 10.000 de euro...

Conform negocierilor politice, după validarea mandatului noului primar liberal al Constanței, acesta ar putea fi ajutat de către USR să-și constituie o majoritate solidă în Consiliu, cu mai multe condiții, printre care aceea ca ”salvatorii României” de la Constanța să controleze Comisia pentru Urbanism din cadrul Consiliului Local. Caz în care, spun gurile rele ale târgului, vehiculata relație amicală, presupus a se fi dezvoltat între Ramazan Gur și liderul useriștilor constănțeni după ”Pacea de 10.000 de euro de la Faleza Nord”, i-ar putea aduce afaceristului kurd și, implicit, grupării de influență din care se vorbește că face parte, beneficii pe termen lung.
Dincolo de speculații, în România actuală orice ni s-a dovedit că este posibil, iar presupunerea celor ce trag semnale de alarmă cu privire la perpetuarea influenței omului de afaceri are la bază o poveste mai mult decât interesantă.
În 2016, anul în care Stelian Ion obținea mandatul de deputat pe listele USR Constanța, acesta a intentat proces dezvoltatorului imobiliar Ramazan Gur, care tocmai începuse construcția unui bloc în vecinătatea ferestrelor locuinței sale, celebra garsonieră ANL, obținută, într-un mod controversat, într-un imobil situat pe Faleza Nord. Stelian Ion a solicitat instanței să anuleze autorizația de construcție arătând că blocul lui Gur îi va lua toată lumina solară și nu va beneficia de cele 1,5 ore de însorire pe zi considerate de legiuitor ca fiind minimul necesar pentru asigurarea unei vieți sănătoase.
„După ce am comandat un studiu de însorire la un arhitect din București, am apreciat că șansele de câștigare a procesului sunt de 50%, deoarece acesta arăta o durată de însorire la solstițiul de iarnă de cca 1,5 ore pe zi, la limită”, a explicat Stelian Ion. Ulterior, potrivit afirmațiilor sale, dat fiind că a fost ales în Parlament, a renunțat la proces deoarece nu mai avea timpul necesar să se ocupe de acesta și a făcut o înțelegere cu dezvoltatorul. Înțelegerea, a apreciat deputatul, nu a fost tocmai în favoarea sa deoarece imediat după ce a fost construit blocul, a început să aibă probleme cu igrasia în locuință. „Având în vedere că din decembrie 2016, după obținerea mandatului de deputat, nu am mai putut susține în instanță niciun dosar, nici măcar propriul meu dosar, din lipsă de timp, am acceptat oferta de despăgubire făcută de constructor, în cuantum de 10.000 de euro”, a arătat Stelian Ion în presa constănțeană, completând pragmatic că ar fi putut continua ani de zile procesul, doar că ”puteam pierde, rămâneam și cu igrasia din balcon, și cu un gol în buget”.

După ”Pacea de la Faleza Nord” urmează blatul pe strada Corbului?

Azi, după pacea celor 10.000 de euro de la Faleza Nord, blocul lui Ramazan se înalță mândru în vecinătatea apartamentului parlamentarului USR, Stelian Ion încă mai are buget pentru reparațiile balconului iar, în condițiile preluării, de către USR, a controlului Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, viitorul sună extrem de promițător pentru protagoniștii istoriei. Atât de promițător încât mâine, poimâine, n-ar fi exclus să aflăm că ultimele combinații cotate la bursa dobrogeană a zvonurilor – cum ar fi vehiculata încercare a lui Ramazan Gur de a ”strânge relațiile la nivel personal” cu premierul Ludovic Orban, la un șpriț discret, într-o cramă prietenoasă, după ”vânzarea” la preț preferențial, către un edil cu influență, a unui apartament pe strada Corbului, în Constanța – vor fi transpuse în realitate.

Comentarii