Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentul britanic

SUA și Marea Britanie vor sancționa țările care încalcă drepturile omului. România - pe lista neagră

Camera Comunelor a Parlamentului britanic a aprobat așa-numita "Lege Magnițki", pe baza căreia vor putea fi aplicate sancțiuni contra țărilor considerate a fi vinovate de încălcarea drepturilor omului.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 03.05.2018 - 14:20

Legea este inițial îndreptată contra autorităților din Rusia, dar ea va putea sancționa și alte țări vinovate de încălcarea drepturilor omului, notează Radio Europa Liberă.

Legea deja aprobată în Camera Comunelor urmează a fi discutată și în Camera superioară a Parlamentului britanic.

Prevederile acestui act legislativ vor putea fi invocate și de românii care au părăsit România și acuză înscenări ale sistemului Justiției de la București, explică site-ul flux24.ro.

O lege similară celei aprobate în Camera Comunelor de la Londra a fost adoptată în ultimii ani și de alte țări occidentale, între care Statele Unite, Canada, Estonia și Lituania.

Această inițiativă parlamentară a primit numele de Legea Maknițki în memoria avocatului rus Serghei Magnițki, arestat în anul 2008 și decedat în închisoare în anul 2009, după ce a demascat scheme de corupție și spălare de bani în care erau implicați înalți funcționari ruși. Magnițki a fost trimis în închisoare după ce a fost acuzat de o fraudă de 230 de milioane de dolari.

Cazul avocatului Magnițki este similar celui al omului de afaceri român Dan Adamescu, trimis în închisoare în ciuda stării sale precare de sănătate și decedat la București.

La Londra, ministrul de Externe, Boris Johnson, a subliniat că legea validată de Camera Comunelor "va permite Marii Britanii să acționeze împotriva celor ce se fac responsabili pentru infracțiuni grave la nivel mondial. Marea Britanie se pronunță pentru respectarea drepturilor omului la nivel internațional".

În Marea Britanie, opinia publică este foarte sensibilă la aceste subiecte mai ales după cazul Skripal - fost spion rus, refugiat în Anglia și devenit victima unei tentative de omor orchestrată de la Moscova, explică Reuters.

Alături de Rusia - prima vizată de această lege, o altă țară sancționată de Marea Britanie, pe baza acestui mecanism, ar putea fi România, în condițiile în care la Londra se află în prezent cetățeni care acuză abuzurile Justiției românești și ale căror cazuri sunt deja foarte discutate, cum ar fi Alexander Adamescu sau Puiu Popoviciu.

Statele Unite au adoptat deja, înaintea Marii Britanii, încă din anul 2012, un mecanism judiciar similar. Astfel, societatea juridică JWI (Jeferson Waterman International) a introdus în Departamentul de Stat și în Ministerul american al finanțelor cererea lui Țvetan Vasilev, proprietarul băncii KTB, falimentată în 2014, de a fi protejat pe baza Legii Magnițki - cea care apără martorii în cazuri de corupție la nivel înalt și de abuz de putere.

Din datele centralizate de JWI reiese că reiese că banca KTB s-a aflat într-o situație foarte bună înăinte de a fi falimentată.

Dacă această cerere va primi în SUA un răspuns favorabil, efectul va fi sancționarea procurorului general al Bulgariei, Sotir Țațarov, precum și a deputatului oligarh Delian Peevski, informa, în august 2017, Radio Europa Liberă. Dar firele acestui scandal merg mai sus, putând să-l afecteze chiar pe premierul Borisov.

Cazul bulgarului Țvetan Vasilev, refugiat în Serbia acum câțiva ani, este asemănător celui al omului de afaceri român Sebastian Ghiță, remarcă presa internațională, în condițiile în care fostul deputat Sebastian Ghiță a afirmat și el că deține probe despre corupția la nivel înalt, inclusiv în sistemul Justiției și al serviciilor secrete.

Deocamdată Serbia nu a acceptat extrădarea lui Vasilev în Bulgaria.

Patronul băncii KTB, Țvetan Vasilev, ar fi început să aibă probleme după ce, în anii 2013 - 2014, și-a anunțat sprijinul pentru un nou partid anticorupție din Bulgaria. Campania contra lui Țvetan Vasilev s-a intensificat după ce el a refuzat să ajute oameni politici controversați, care au reușit, în final, să preia ilegal controlul asupra băncii KTB și să treacă la lichidarea activelor sale.

"Este vorbă de o acțiune raider în stil sovietic", notează site-ul flux24.ro.

În continuare, autoritățile de la Sofia încearcă să obțină extrădarea fostului bancher din Serbia în Bulgaria, "în scopul de a lichida un oponent al corupției și al abuzului de putere", este de părere Bill Richardson, fost guvernator al statului New Mexico, care în prezent este funcționar al Statelor Unite la ONU.

În acest context, prin organizația sa, „Richardson Center”, fostul guvernator Bill Richardson a distribuit un mesaj în sprijinul bancherului Vasilev pe care îl consideră victima corupției la nivel înalt și a abuzului de putere în Bulgaria.

Comentarii

loading...