Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cumpărată cu 500 milioane, revândută cu peste 7 miliarde lei. Jonglerii financiare cu o clădire de milioane de euro

Jonglerii financiare ale CNSLR-Frăția cu o clădire de milioane de euro

O ilegalitate comisă în urmă cu 20 de ani de Pavel Todoran, fostul șef al CNSLR-Frăția, a fost reparată abia acum de Instanța Supremă.

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 28.12.2017 - 18:09

Din ciclul modului dezastruos în care a fost administrat în ultimul deceniu și jumătate patrimoniul sindical al fostei UGSR, „România liberă“ vă prezintă astăzi o jonglerie financiară uriașă, cu o clădire din centrul Bucureștiului, care valorează milioane de euro.

Este vorba despre o clădire cu o suprafaţă de 3.231,49 metri pătraţi, situată pe bulevardul Regina Elisabeta, colţ cu strada Anghel Saligny, chiar în stânga sediului Primăriei Capitalei, în care funcționează Teatrul și Restaurantul Elisabeta. Vânzarea oricărei părți din patrimoniul sindical era interzisă în mod expres prin art. 22 din Legea 54/1990.

Și totuși, clădirea a fost vândută în 1997 de CNSLR- Frăția, pentru suma de 500 milioane de lei, deși nu avea nici un drept de proprietate asupra ei, fiind doar administratorul ei, calitate obținută prin inginerii juridice. Artizanul tranzacției a fost preşedintele de la acea vreme al confederației, Pavel Todoran, devenit ulterior deputat PSD.

Imediat după 1996, CNSLR-Frăţia, Cartel Alfa, BNS și CSDR au încheiat un acord de administrare în comun a patrimoniului CC al UGSR, prin firma Sind România. Cele patru confederaţii participau la capital cu următoarele cote: 37% CNSLR- Frăţia, 28% Cartel Alfa, 17% BNS şi 17,5% CSDR. Clădirea situată pe bulevardul Regina Elisabeta, colţ cu strada Anghel Saligny, a fost sustrasă din patrimoniul UGSR de către CNSLR-Frăţia.

O poveste veche de 70 de ani

Pentru a înțelege regimul juridic al acestei clădiri trebuie să ne întoarcem cu 70 de ani în urmă. Potrivit deciziei Marii Adunări Naţionale (MAN) nr. 327 din 1948, acest imobil era trecut, fără plată, în proprietatea Confederaţiei Generale a Muncii din Republica Populară România (precursorul UGSR).

„La pachet” mai erau transferate în proprietatea sindicală și alte clădiri, transferul fiind stipulat într-o convenţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi Confederaţia Generală a Muncii din Republica Populară România, care ulterior a stat la baza deciziei MAN nr. 327. Scopul acestei convenţii era de a restitui patrimoniul fostelor organizații sindicale desfiinţate abuziv în perioada 1926-1940. Alături de clădirea situată pe bulevardul Regina Elisabeta, colţ cu str. Anghel Saligny, mai era restituită şi clădirea denumită Palatul Brâncovenesc, situată pe cheiul drept al Dâmboviţei. Potrivit articolului nr. 2 din Convenţie, „se consideră restituit echivalentul tuturor bunurilor mobile şi imobile care au aparţinut fie sindicatelor, uniunilor sau Confederaţiei Generale a Muncii dizolvate, fără rezervarea niciunei alte pretenţii de nicio natură ce ar decurge din aplicarea art. 52 din Legea asupra sindicatelor profesionale“.

Ulterior, după schimbarea numelui Confederaţiei Generale a Muncii în Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), clădirea situată pe bulevardul Regina Elisabeta, colţ cu str. Anghel Saligny, intră în proprietatea acesteia din urmă.

Preț ridicol la cumpărare...

 Au mai trecut niște decenii bune și ce n-au îndrăznit să facă autoritățile comuniste au făcut sindicaliștii de după Revoluție. În iunie 1997, CNSLR-Frăţia a vândut dreptul de proprietate al acestui imobil către societatea Fracom SRL, o societate de casă a aceleiași confederații. În contractul de vânzare-cumpărare se arată: „Imobilul a fost dobândit de către CNSLR-Frăţia astfel: prin Decretul nr. 327/18.11.1948, imobilul din Bucureşti a trecut din proprietatea statului în proprietatea fostei Confederaţii Generale a Muncii. Imobilul a fost administrat şi întreţinut din 1948 şi până în 1990 de către CGM şi UGSR, deci de mişcarea sindicală“. Preţul de vânzare a fost de 500 milioane de lei.

Asta cu toate că, așa cum am arătat, Confederația nu putea vinde un bun care nu-i aparținea, iar în aceste condiții se pune întrebarea cum a putut fi înregistrată tranzacția. Societatea Fracom SRL, care apare în calitate de cumpărător, a fost o firmă deținută de CNSLR-Frăţia, prin care preşedintele de atunci al Confederației, Pavel Todoran, a încheiat în 1995 o afacere cu Daewoo Electronics. Fracom a primit peste un milion de televizoare color, firma angajându-se să le vândă în rate. Marfa a fost însă garantată cu proprietăţile imobiliare ale Confederației, de fapt cu bunurile proprietate ale UGSR pentru că aceasta, legal, nu a fost desfiinţată niciodată, estimate la 20 de milioane de dolari. Cum nu toate televizoarele s-au vândut, CNSLR-Frăţia, prin Fracom, a rămas datoare la Daewoo cu trei milioane de dolari.

...și mare la vânzare

În decembrie 1997, Fracom a vândut 74% din dreptul de proprietate asupra clădirii din Bulevardul Elisabeta către Banca Unirea (devenită ulterior Nova Bank). Preţul de vânzare a fost de 7.627.000.000 lei, fără TVA. Toate aceste tranzacţii imobiliare au avut la bază documente false, pentru că în acte proprietarul clădirii era în continuare UGSR.

Pe data de 21 aprilie 2001, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Federaţia Sindicatelor Libere Medico-Sanitare şi Liga de Unitate a Sindicatelor Libere din Bucureşti au chemat în judecată Nova Bank, CNSLR-Frăţia şi Fracom SRL, solicitând anularea vânzării spaţiului din Bulevardul Regina Elisabeta.

Abia în acest an, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală, contractul încheiat între CNSLR-Frăţia şi Fracom a fost anulat, instanța supremă constatând că preţul a fost „neserios şi fictiv”, în condiţiile în care Fracom a plătit pentru imobil 500 milioane de lei şi imediat l-a vândut cu peste şapte miliarde de lei. Instanţa a mai reţinut că „actul de vânzare autentificat sub numărul 6621 din 19 iunie 1997 s-a încheiat prin fraudă la lege, deoarece, potrivit art. 22 din Legea 54/1990, sindicatele nu pot încheia acorduri decât cu privire la administrarea şi folosinţa bunurilor ce au aparţinut fostei UGSR, partajarea şi înstrăinarea fiind interzise”.

Ce urmează

“Nu ştim ce se va întâmpla. Suntem atacaţi din toate părţile, dar lăsăm instituţiile statului să facă lumină, instanţele judecătoreşti sa decidă. Interesele multora sunt foarte mari şi, văzând că se poate, au încălcat legea. Noi acum dorim ca aceia care au băgat mâna în buzunarele românilor să aducă banii înapoi pentru ca ei să fie utilizaţi în folosul membrilor de sindicat. Nu cred că mai este cale de întoarcere, pentru că din patrimoniul UGSR au dispărut multe în 27 de ani, multe sunt în paragină, iar altele gestionate ilegal. Vrem ca cei care sunt în măsură să elucideze această cauză să-şi facă datoria“, a declarat Dragoș Frumosu, preşedintele CGM-UGSR.

Comentarii

loading...