Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

George Ivănescu

Eșecul Murfatlar: dosarul DNA, desființat parțial de judecători

O decizie a Curții de Apel București dată în dosarul în care fostul secretar de stat din Ministerul de Finanțe Mariana Vizoli este urmărită penal pentru favorizarea grupului de firme Murfatlar arată că judecătorii nu percep procurorii ca magistrați, ci ca ”avocați ai statului.

Cristi Ciuperca 0 comentarii

Actualizat: 13.12.2017 - 12:15

emarat în trombă în octombrie 2016, dosarul în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în care au acuzat acționarii grupului Murfatlar de un prejudiciu de zeci de milioane de euro pare să aibă grave lacune, afirmă magistrații.

Acest lucru rezultă dintr-o decizie dată de Curtea de Apel București în dosarul în care fostul secretar de stat din Ministerul de Finanțe Mariana Vizoli (foto) , urmărită penal pentru favorizarea firmelor grupului, a cerut și a obținut la începutul lunii noiembrie ridicarea sechestrului pus de procurorii DNA pe averea sa.

Măsura ridicării sechestrului în timpul urmăririi penale este una extrem de rară și atunci când se ia arată că judecătorul are serioase îndoieli asupra calității anchetei.

„Având în vedere lentoarea cu care se desfășoară urmărirea penală și, mai ales, lipsa suportului probator suficient pentru acuzația adusă, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului Vizoli Mariana nu este justificată, cu atât mai mult cu cât raportul de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată nu este susținut de elemente probatorii clare, fiind doar o presupunere a procurorului că inculpatul a avantajat cel puțin societatea comercială solicitantă a autorizației de antrepozit fiscal să prejudicieze bugetul consolidat al statului, prin neplata accizelor. În aceste condiții, cel puțin până la acest moment procesual, prejudiciul material nu-i poate fi imputat inculpatului”, a precizat Curtea de Apel București.

În ceea ce privește faptele, pe 21 octombrie 2016 DNA anunța că a început urmărirea penală față de Mariana Vizoli, alături de alți funcționari de la stat, pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. Lui Vizoli i se imputa că alături de alți funcționari din Ministerul de Finanțe, și ei anchetați penal, ar fi autorizat ilegal antrepozite fiscale ale Euroavipo, firmă afiliată grupului Murfatlar. Prejudiciul inițial reținut în dosar a fost de 130 de
milioane de euro.

 Acuzații neprobate

 Potrivit DNA, în perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea – acționari ai grupului Murfatlar, și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.

Procurorii spun că faptele șefilor Murfatlar s-ar fi desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.

Curtea de Apel București constată, însă, în decizia de pe 1 noiembrie că procurorii DNA nu au fost în stare să demonstreze acuzațiile aduse cel puțin în cazul fostului secretar de stat de la Ministerul de Finanțe.

”Judecătorul de drepturi și libertăți constată că deși urmărirea penală se desfășoară de peste 3 ani și 8 luni, iar față de inculpat, in personam, de mai bine de un an, pentru o faptă din urmă cu 7 ani și 8 luni, nu sunt suficient probate nici până în acest moment procesual, elemente esențiale ale infracțiunii precum intenția directă sau indirectă pe latură subiectivă, precum și pe latură obiectivă existența legăturii de cauzalitate dintre acțiunea de autorizare a antrepozitului fiscal și urmarea imediată constând în prejudiciul creat bugetului consolidat al statului de către societatea comercială solicitantă și SC Euroavipo Grup SA, care a transferat produse accizabile către SC Principal Company, solicitantul autorizației de antrepozit fiscal”, scrie judecătorul Curții de Apel București în decizia prin care a ridicat sechestrul de pe averea Marianei Vizoli.

 Procurorii, avocați ai statului și nu magistrați

În procesul în care s-a judecat contestația Marianei Vizoli împotriva sechestrului impus de procurorii DNA, președintele completului de judecată, Daniela Panioglu, a amendat cu 500 de lei procurorul DNA, pentru că nu a venit la timp în sala de judecată pentru a începe judecata.  Pentru a scăpa de sancțiune, procurorul anticorupție a invocat în apărarea sa Protocolul privind lupta comună împotriva corupției încheiat de Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul General.

Doar că judecătorul a arătat că Protocoalele încheiate nu pot obliga un magistrat să aștepte un procuror în sala de judecată, anchetatorul fiind doar un avocat al statului care trebuie să se supună judecătorului, ”unicul suveran al procesului penal”.

„Judecătorul constată că nu poate fi invocat un asemenea acord comun pentru lupta împotriva corupției ca fundament și justificare pentru nerespectarea orelor de ședință de către procuror care, ca avocat al statului, trebuie să se supună, asemenea avocatului părții, acelorași măsuri stabilite de judecător, unicul suveran al procesului penal. În plus, judecătorul în materia penală, prin însăși îndatorirea sa, de a înfăptui actul de justiție, contribuie la diminuarea fenomenului infracțional, din care fac parte infracțiunile de corupție, fără ca un acord între unele instituții să-l oblige suplimentar în vreun fel, cu atât mai mult să-l aștepte pe procuror în sala de ședințe. Ca atare, menține măsura aplicării amenzii judiciare”, arată judecătorul Daniela Panioglu în decizia menținerii amenzii aplicată procurorului DNA care nu s-a prezentat la timp în sala de judecată.    

Judecătorul de drepturi și libertăți constată că deși urmărirea penală se desfășoară de peste 3 ani și 8 luni, iar față de inculpat, in personam, de mai bine de un an, pentru o faptă din urmă cu 7 ani și 8 luni, nu sunt suficient probate nici până în acest moment procesual, elemente esențiale ale infracțiunii

Comentarii

loading...