Dezvăluiri: Umbrele Rusiei la Medgidia - o statuie pentru neliniștea comunității musulmane

După ce s-au estompat o vreme, ulterior retragerii de pe post a atașatului Consulatului Rus de la Constanța, Nikolai Belera, încercările Rusiei de a manipula agenda minorității turco – tătare din România revin, în opinia reprezentanților comunității din Dobrogea, în actualitate.

Share

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 26.03.2021 - 06:07

La începutul acestei săptămâni, în condiții de mare grabă și discreție deplină manifestată față de opinia publică, o echipă de muncitori a fost însărcinată de administrația municipiului Medgidia, mai precis de primarul Valentin Vrabie, să amplaseze, în piațeta Parcului Decebal, în vecinătatea Primăriei, bustul artistului popular kazah Kurmangazy Sagyrbaev, monumentul statuar fiind ulterior acoperit, pentru a fi dezvelit oficial în cadrul unei ceremonii publice, programate vineri, 26 martie.

Evenimentul a fost primit cu surprindere de către aleșii locali din Medgidia și mai ales de către reprezentanții comunității turco – tătare din Dobrogea, care au contestat legitimitatea unei asemenea decizii, invocând falsele valori identitare care ar fi stat la baza luării unei astfel de hotărâri. Primul care a reacționat public a fost consilierul local Sorin Radu, cel care a anunțat pe pagina sa de Facebook întâmplarea. “În cursul acestei dimineți, cu doar puțin timp în urmă la Medgidia a fost montat chiar în Piațeta Decebal (...) bustul unui compozitor din Kazahstan. Dacă vă întrebați ce legătură are acesta cu România, Dobrogea, sau chiar Medgidia, vă prezint mai jos câteva date despre viața artistului. Kurmangazy Sagyrbaev a fost un compozitor kazah, instrumentist și artist popular. S-a născut în 1818 în Hoarda Bukey (acum districtul Zhanakala, regiunea Kazahstanului de Vest). Este înmormântat în regiunea Astrahan din Volga de Jos în Federația Rusă de astăzi. În 1993, imaginea lui Sagyrbaev a fost utilizată pe bancnota de 5 kazahstani tenge și pe o ștampilă din Khazakh în 1998. Conservatorul Național Kazah este numit oficial după Sagyrbaev. Oare pe când autoritățile locale și în special Primarul din Medgidia vor acorda o atenție deosebită și personalităților neamului românesc?”, lămurea, în postarea sa, alesul local, dilema ineditului monument statuar din centrul orașului.

În același timp, cea mai importantă organizaţie etno-confesională a cetățenilor de etnie tătară, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), care deține statut de utilitate publică consfințit prin HG 451 din 28 mai 2014, atestare ce îi conferă, în România, dreptul de a fi unica organizație a tătarilor cu reprezentare în Parlament, s-a delimitat de ”acțiunile așa-zis culturale” ale administrației municipiului Medgidia, susținând că tătarii din România sunt recunoscuți drept o comunitate istorică, actualii membri fiind urmașii tătarilor din Crimeea stabiliți în zona Dobrogei, și catalogând ”încercările forțate ale unor entități, susținute părtinitor și interesat și de unii etnici tătari, de a raporta comunitatea tătară din România la alte valori și realități istorice” ca fiind ”o diversiune și o tentativă de a deturna atenția tuturor, comunitate și autorități, de la adevăratele teme de dezbatere care se află în prezent pe agenda națională și internațională (problema Crimeei)”.

Spectrul amestecului Rusiei, cu Ambasada Kazahstanului pe post de instrument

Comunicatul se impune, spun reprezentanții UDTTMR, ca urmare a deciziei administrației locale din Medgidia de a răspunde solicitărilor Ambasadei Kazahstanului în România de a amplasa în Piațeta “Decebal” bustul unui compozitor din Kazahstan, acțiune și personalitate care nu pot fi sub nicio formă asociate cu tătarii din România, însă, prin formulările incluse în document, organizația readuce în atenția publică spectrul intervenționist al unor forțe și organizații străine în totalitate de interesele comunității, spectru pe care liderul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, l-a mai afirmat public anul trecut, la momentul conflictului deschis cu Naim Belgin, șeful Uniunii Democrate Tătare.

”Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România își manifestă îngrijorarea față de apariția în spațiul public a unor acțiuni și declarații lansate de entități statale și nonstatale românești și străine care, invocând multiculturalitatea spațiului dobrogean, atribuie comunității tătare din România false valori identitare (...) Respectăm cultura tuturor popoarelor, motiv pentru care facem apel să fie respectate și valorile noastre identitare, să nu fim asociați cu elemente identitare care nu ne reprezintă”, declară Gelil Eserghep, trimițând în mod clar la acel joc în 3, Naim Belgin – Consulatul Rusiei – Ambasada Kazahstanului, pe care reprezentanții vocali ai comunității tătare îl acuzau încă de anul trecut.

”Nu înțeleg ce se întâmplă cu frații mei Naim Belgin și Reșit Fildis. Posibil lor le e teamă de ruși. Dar, oare, să fie vorba doar de teamă? Am văzut pe site-urile Ambasadei Rusiei și Ambasadei Kazahstanului că ambii mei frați participă la recepțiile celor două ambasade. Agresivitatea rusă cumpără influență peste tot și manipulează conform intereselor din Moscova! Nu vreau să ajungem ca înainte de 1989, să ne dicteze Moscova ce trebuie să facem”, declara, pentru România Liberă, în urmă cu câteva luni, Ali Tair, la acea vreme președinte al Uniunii Minorităților Turco - Tătare Musulmane, poziția fiind susținută și de Gelil Eserghep printr-un comentariu lipsit de echivoc: ”Naim Belgin este un exponent nefericit al unor membri ai comunității noastre, dar și al altora, care nu fac parte din această comunitate. Participă la evenimente organizate din direcțiile din care este sprijinit și are niște atitudini fundamentaliste și antioccidentale care pe noi nu ne caracterizează (...) Din cauza neînțelegerilor survenite mai întâi între noi, în 2016, am ajuns în situația de a nu avea deputați, fapt care a atras o seamă de neajunsuri pe fondul cărora au apărut o serie de mici ONG-uri și mișcări cu rol de a pulveriza comunitatea. Miza pentru pionii unei asemenea stări de fapt, pentru cei care vizează doar avantajele imediate, ar putea fi postul de deputat al minorității noastre și fondurile aferente dar, de fapt, în spatele unor asemenea manifestări sunt interese care exced interesu comunității noastre și chiar interesul național”.

Naim Belgin clamează ”frăția dintre tătarii din Dobrogea și kazahii din Kazakhstan”

Care este în prezent, poziția lui Naim Belgin (personaj extrem de cunoscut atașatului Consulatului Rus din Constanța, Nikolai Belera, așa cum arătam anul trecut) față de intenția primarului Vrabie de a amplasa bustul unui bard kazah în centrul Medgidiei? Deloc surprinzător una extrem de favorabilă, fapt care nu poate decât să alimenteze speculațiile privind participarea activă la o strategie comună de implicare în plan local a reprezentanțelor diplomatice din Rusia – Kazahstan.
”Subiectul zilei "Statuia marelui compozitor Kurmangazî în Medgidia". Tătarii din Dobrogea și Kazahii au istorie comună... Suntem urmașii Hoardei de Aur și ei și noi. Cultura nu are limite (...) Ei au acceptat să pună statuia lui Eminescu, Enescu într-o mare piață din Kazakhstan. Această statuie este oferită de către poporul Kazakh nouă, nimeni nu a plătit ceva pentru această statuie”, afirmă Naim Belgin (foto), liderul Uniunii Democrate Tătare, după care, într-o postare pe facebook întitulată manifest ”Frăția dintre tătarii din Dobrogea și kazahii din Kazakhstan”, își atacă ”la baionetă” contestatarii din UDTTMR: ”De când o asociație non-profit susține o politică? De când cultura a devenit un instrument murdar politic? Oare înțelegeți ce înseamnă arta diplomației și interesul comunității în scopul și interesul dezvoltării și deschiderii culturale a acesteia?”

Naim Belgin, un explorator constant al spațiului cultural cu rezonanțe tătare din Rusia și fosta Uniune Sovietică

Să facem cultură, mai ales dacă e pe bază de donație

Frământările comunității musulmane din Dobrogea par să fi fost exploatate extrem de eficient de către Ambasada Kazahstanului, al cărui lobby a prins nu numai la nivelul administrației din Medgidia ci și la Constanța, acolo unde o solicitare de analiză venită din partea Primăriei Constanța s-a transformat rapid, și nepermis, am spune, în literă de normativ instituțional.
Un email plecat din Biroul de Relații Externe al Primăriei Constanța, către conducerea Liceului de Arte din municipiu, în care autoritățile școlare erau rugate să analizeze posibilitatea amplasării în fața instituției a unui alt bust aparținând unei alte personalități culturale kazahe, s-a transformat rapid în motiv de convocare a Consiliului de Administrație de la C.N.A Regina Maria, idea primită ca o recomandare fiind aprobată de către membrii forului decizional școlar. ”Noi am primit această propunere din partea Primăriei, am fost nevoiți să o supunem Consiliului de Administrație, care nu a avut nimic împotrivă, dar deocamdată înțeleg că situația a stagnat și nu suntem siguri că se va realiza acest lucru”, ne-a declarat directorul adjunct al Liceului de Arte, Sorina Eftimi, pledând ulterior pentru o analiză îngăduitoare din perspectivă culturală cât și economică a problemei: ”Oricum, un amplasament mai potrivit decât o instituție de artă nu știu unde s-ar fi putut găsi. La noi, la Universitate, la teatru undeva... Atunci când este donație, și primești simbolul unei țări în parohia ta este altceva”.

Interesul (economic) pune fesul (pe postament). Umbrele Rusiei în lobby-ul pentru bustul kazah de la Medgidia

Dacă reprezentanții comunității mulsulmane din Dobrogea se exprimă de pe poziții adverse, când vine vorba de perspectiva cultural - identitară a proiectului de amplasare a bustului bardului kazah la Medgidia, există și voci care susțin proiectul primarului Vrabie, invocând o perspectivă economică.

Una dintre aceste voci este cea a Corinei Martin, apropiată atât a baronilor penali Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu cât și, atenție, a reprezentanților diplomatici ai Rusiei, fostă candidată ecologistă la Primăria Constanței și fostă soție a afaceristului Dumitru Martin, arestat de FBI pentru mituirea unor ofiţeri americani în scopul obţinerii de contracte în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu și condamnat apoi la 13 ani de închisoare de un tribunal federal din Sacramento, pentru conspiraţie în vederea unor fapte de corupţie.

”Dezavuez total instigarea si atacurile ce apar in ultimele 3 zile in Medgidia (...) care, de fapt, nu fac altceva decat sa loveasca in imaginea Medgidiei si in sansa si oportunitatea acestui oras de a-si dezvolta comunitatea, potentialul si atragerea de investitii”, declară pe Facebook cea considerată ”ultimul ministru al Republicii Mazăre” la Constanța, vehiculată a se afla în relații extrem de cordiale cu Ambasada Rusiei de la București, expunând o galerie foto în care apare alături de mai vechea noastră cunoștință Naim Belgin și de reprezentanții Ambasadei Kazahstanului.

Corina Martin, alături de reprezentanții Ambasadei Kazahstanului

În 2016, în calitatea sa de atunci de președinte al Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România și președinte al Asociației Litoral-Delta Dunării, Corina Martin a devenit protagonista unui adevărat scandal după ce, aterizând la Moscova la finele lunii ianuarie, a anunțat că pregătește o mega ofertă pentru turiștii ruși – 10 euro pe noapte în hotelurile de 4 stele de pe litoralul românesc – dând de înțeles că este sprijinită și de diplomații statului român în acest demers, fapt neconfirmat oficial. De asemenea, potrivit Info Sud – Est, oferta înaintată de Corina Martin în numele hotelierilor români, fără un dialog prealabil cu reprezentanții Ministerului Turismului, a provocat reacții fără precedent din partea Autorității Naționale a Turismului, Autorității Naționale a Asociațiilor din Turism și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc, reprezentanții acestor instituții arătându-se consternați de prețurile și condițiile înaintate de Corina Martin.

După revenirea în țară, aceeași Corina Martin punctează două întâlniri în compania reprezentanților Consulatului Rusiei la Constanța: prima a fost în fapt o conferință de presă organizată chiar pe 2 februarie, dată la care România își comemorează soldații uciși în tranșeele Stalingradului de Armata Roșie; cea de a doua a avut loc chiar la Consulatul rus, acolo unde Martin s-a fotografiat și apoi s-a promovat pe rețele alături de fostul consul, Vladimir Volkov, cel care s-a și pronunțat mai mult decât elocvent cu acea ocazie: „Luând în considerare identitatea culturală, istorică şi confesională a celor două state, Consulatul General este de părere că dezvoltarea acestui tip de proiecte corespunde intereselor Rusiei şi ale României, contribuie la consolidarea cooperării spirituale şi ajutorului reciproc între vecinii apropiaţi în regiunea Mării Negre”.

Corina Martin, împreună cu fostul consul al Rusiei la Constanța, Vladimir Volkov

Ambasada Rusiei răspunde cu tâlc, Ambasada Kazahstanului ne închide telefonul...

Evenimentul de vineri, 26 martie, ambasadele frățești și prietene ale Rusiei și Kazahstanului l-au tratat, în primă instanță, în mod similar, adică discret. 
La Ambasada Kazahstanului, în momentul în care am încercat să inițiem un contact cu respectiva instituție, am avut chiar parte de o reacție care nu face deloc cinste serviciului consular kazah: după ce ne-am prezentat și am comunicat motivul demersului nostru, o angajată a ambasadei a refuzat să ne spună cu cine stăm de vorbă și ne-a închis, cât a putut ea de diplomatic, telefonul în nas...

La solicitările noastre de informații, Ambasada Rusiei a răspuns astăzi, abia după intrarea în tipar a ediției print a ziarului ”România Liberă”, printr-o adresă cu tâlc, ce face trimitere atât la teoriile conspirației, cât și la presupusele încercări ale Ambasadei SUA la București de a influența, prin intermediul Ambasadei României la Nur-Sultan, relațiile româno-kazahe sau chiar cele ruso-kazahe.

”Când am primit scrisoarea dvs, primul lucru, care ne-a venit în minte a fost acela că acei reprezentanți ai comunității tătare din Dobrogea, a căror opinie ați descris-o în întrebarea dvs, fie sunt foarte pasionați de teoriile conspirației, populare în unele cercuri de științe politice, fie au un simț al umorului foarte ciudat.

Cu toate acestea, am aflat încă un detaliu pe această temă: pe lângă planurile de a ridica un bust al eminentului muzician și compozitor kazah Kurmangazy Sagyrbayuly în România, pe baza de reciprocitate, un bust al marelui poet român Mihai Eminescu va fi ridicat în unul dintre orașele din Kazahstan (ce, apropo, ar corespunde practicii la nivel global în domeniul relațiilor internaționale culturale).

În acest context nu ne putem abține să nu le adresăm o întrebare reprezentanților sus menționați ai comunității tătare din Dobrogea: oare în spatele acestei acțiuni de promovare a unui personaj istoric din România, înmormântat în România și care nu are legături nici prin origine, nici prin sânge, nu doar cu comunitatea tătară din Dobrogea, dar și cu tătarii din Kazahstan (ca să nu mai vorbim de alte etnii care trăiesc în această țară și, cu atât mai mult, în Rusia), se află încercările Ambasadei SUA la București de a influența, prin intermediul Ambasadei României la Nur-Sultan, dinamica relațiilor intracomunitare din zona respectivă a Kazahstanului, relațiile româno-kazahe sau chiar cele ruso-kazahe?”, este răspunsul trimis pe adresa ”României Libere” de către Serviciul de Presă al Ambasadei Federației Ruse la București.

Comentarii