Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Cum se fac presiuni asupra magistraților. Secția Specială va fi desființată dar nu știm când

Organizația “Declic” organizează, astăzi, o acțiune în fața sediului Ministerului Justiției, în semn de protest față de modul în care ministrul Predoiu gestionează situația Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție – așa-numita Secție Specială.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 04.10.2020 - 23:57

Ezitările Guvernului Orban în ceea ce privește reforma Justiției generează îngrijorare în rândul opiniei publice, unul dintre semnalele în acest sens fiind o acțiune de protest pe care organizația “Declic” o organizează, astăzi, în fața sediului Ministerului Justiției.

“Comunitatea Declic” insistă pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – mult mai cunoscută sub numele de Secția pentru Magistrați șau Secția Specială. Motivul invocat pentru această cerere este că, dacă în cadrul Parchetului General există o Secție special organizată pentru a ancheta magistrați, această structură poate reprezenta un mod de presiune din partea puterii politice asupra Justiției. Ori, după cum se știe, puterea judecătorească trebuie să fie independentă atât față de cea legislativă (Parlament) cât și față de cea executivă (președinte, Guvern – adică inclusiv față de ministrul Justiției, care este membru al Guvernului).

Comunitatea Declic a inițiat chiar o petiție pentru desființarea Secției Speciale, petiție care a fost semnată de peste 19.000 de cetățeni.

”Declic susține dezbaterea publică, noi credem în părerea cetățenilor. De altfel, la solicitarea noastră a fost organizată dezbaterea publică din luna iunie, pe proiectul privind desființarea Secției Speciale. Dar ceea ce face ministrul Justiției este o tragere de timp. Nu putem să dezbatem la nesfârșit un proiect pe care ni-l cer magistrații, Comisia de la Veneția și cetățenii. Nu credem că din întâmplare ministrul Predoiu a pus proiectele pentru legile justiției în dezbatere chiar în ziua în care Comisia Europeană critica inactivitatea Guvernului în privința funcționării justiției”, a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic.

 

“Înfiinţarea Secţiei constituie o garanţie legală a principiul independenţei magistratului. Practic, cine doreşte desfiinţarea secţiei doreşte o subordonare a justiţiei. Vreţi să ne întoarcem în perioada în care Portocală şi alţii de la Ploieşti făceau anchete cum voiau?”

Florin Iordache,

Deputat PSD

„Toți magistrații cinstiți se uită la noi astăzi. Vă rog să votați pentru această lege, pentru că dacă se menține SIIJ se menține un dezechilibru major pentru că acești procurori nu pot fi investigați de nimeni. În forma actuală SIIJ este o cooperativă Nufărul de albire a magistraților corupți”

Ana Birchall,

Deputat neafiliat

 

 

Care este utilitatea Secției Speciale în organigrama Justiției din România?

PSD susține că SIIJ este o garanție a independenței magistraților, dar fostul ministru al Justiției Ana Birchall (în prezent, deputat neafiliat) consideră că SIIJ îi salvează pe magistrații corupți.

În ce stadiu este inițiativa privind desființarea SIIJ?

Actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, s-a declarat de acord cu desființarea Secției Speciale, dar dincolo de această declarație nu se știe ce se va întâmpla concret.

 

 

Discuția despre necesitatea desființării Secției Speciale sau despre utilitatea menținerii ei în funcțiune se reia într-un context tensionat. Acum două săptămâni, procuroarea Giorgiana Hosu a fost obligată să-și dea demisia din funcția de procuror șef al DIICOT, în urma scandalului creat de condamnarea soțului Giorgianei Hosu, fostul polițist Dan Hosu, la trei ani de închisoare cu suspendare. Ulterior demisiei din fruntea DIICOT, Giorgiana Hosu a cerut și a obținut permisiunea de a continua să lucreze ca procuror în cadrul Parchetului General, la structura de Îndrumare și Control a PG – ceea ce înseamnă că, implicit, s-a recunoscut faptul că Giorgiana Hosu nu are nicio vină pe linie profesională. Totuși, ea a fost obligată să demisioneze de la DIICOT în urma anchetei și a procesului în care au fost implicate soțul ei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, ministrul Cătălin Predoiu a aflat despre demisie direct de la Giorgiana Hosu, în cadrul unei întrevederi avute cu aceasta.

„În cadrul întrevederii, ministrul Justiţiei a fost informat de Elena Giorgiana Hosu de decizia sa de a demisiona din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi despre faptul că decizia a fost înaintată de aceasta către CSM - Secţia pentru procurori”, a precizat un comunicat al Ministerului Justiției.

Potrivit Ministerului Justiţiei, demisia Giorgianei Hosu a fost motivată de preocuparea de a proteja credibilitatea instituţiei DIICOT şi a avut la bază un context cu care Giorgiana Hosu nu a avut vreo legătură şi din cauze care nu îi sunt imputabile.

Procesul în care a fost judecat și condamnat Dan Hosu a început în anul 2017, pe baza unui dosar întocmit de DNA. La momentul în care președintele Iohannis a numit-o pe Giorgiana Hosu în funcția de procuror – șef al DIICOT, acest proces împotriva lui Dan Hosu era deja în derulare. Întrebat, acum două săptămâni, despre această aparentă contradicție, șeful statului a invocat scuza că nu i s-a precizat, de către CSM, că ar fi o contradicție între procesul lui Dan Hosu și numirea soției sale în fruntea DIICOT. Iată însă că acum șefa DIICOT a fost obligată să demisioneze. Și nu prin presiuni venite din partea Secției Speciale, ci de o anchetă a DNA și de o sentință emisă de Tribunalul București.

Comentarii