19.5 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCine sunt „valutiștii“ care vor milioane de euro de la Unirea

Cine sunt „valutiștii“ care vor milioane de euro de la Unirea

Mediul economic în care au activat până acum nu le conturează un profil foarte cert, însă în procesul deschis cu Unirea și-au permis asistență juridică de top: decanul Baroului București, Ion Dragne, și un nume interesant, nu foarte cunoscut publicului larg, avocatul Sergiu Marin Capisizu.

Acesta din urmă este un avocat cu un puternic trecut în Ministerul Apărării Naționale, acolo unde a activat până după 1989. O spune chiar Capisizu într-un interviu dat într-o revistă militară prin 2010.

Astfel, el a intrat în avocatură în februarie 2000, iar înainte de a ajunge aici, a fost ofițer al Armatei Române. A urmat cursurile Liceului Militar „Dimitrie Cantemir“ și a absolvit Școala de Ofițeri de Infanterie de la Sibiu. Ca ofițer, a lucrat în unități importante ale Armatei, cum ar fi Regimentul 2 Mecanizat (este regimentul care în ’89 a spart baricada de la Intercontinental n.r.) și Regimentul de Gardă. A făcut parte din subunitățile care organizau ceremonialele militare de gradul zero. La Revoluție a fost repartizat într-o unitate de parașutiști.

În ceea ce-l privește pe Ion Dragne, compania Unirea Shopping Center, prin reprezentantul acționarului majoritar, a reclamat probleme de incompatibilitate ale acestuia.

„Acest fapt s-a consumat cu largul concurs al conducerii Unirea Shopping Center. Unul dintre semnalele de alarmă GRAVE este faptul că, în dosar, avocații care au reprezentat Stanbox Music SRL împotriva USC, Dragne și Asociații, reprezentau în același timp și Unirea Shopping Center, și pe Carmen Palade împotriva acționarului majoritar, TNG. Acest joc dublu a costat centrul comercial deja 10 milioane de lei, însă schema frauduloasă merge mai departe“, a precizat reprezentantul The Nova Group.

Afacere eșuată

Lansați în anii ’90 în afaceri cu mărci și dolari prin case de schimb valutar, frații Stan – Gheorghe, Vasile și Marcel, au încercat să cocheteze cu afaceri onorabile în domeniul vânzărilor de produse electronice și suporturi muzicale.

Însă nu prea le-a reușit. Comerțul cu echipamente audio-video derulat de cei trei frați prin Stanbox Music SRL a cunoscut un declin vertiginos, motiv pentru care, la începutul anului 2007, firma și-a închis 26 de puncte de lucru. Așa că patronii Stan s-au reîntors la ce știau ei să facă mai bine: schimbul valutar și împrumuturile tip amanet.

E drept, o parte din banii obținuți din astfel de activități de cămătărie legală au fost “spălați” între timp și prin câteva afaceri modeste în agricultură. Laolaltă însă, afacerile cu schimburi valutare, activități de amanet și cele din agricultură nu îi ridică pe frații Stan la statutul, poate mult-visat, de milionari. Firmele pe care cei trei le administrează în prezent rulează cifre de afaceri timide, cu profituri ce nu depășesc câteva zeci de mii de lei.

Firma lor este în pierdere de 12 ani, dar vor despăgubiri de 5 milioane de euro

Invocând un pretins refuz al companiei Unirea Shopping Center SA de a le permite accesul, printr-o anumită stradă, la o construcţie ilegală din curtea Magazinului Unirea, patronii Stanbox Music SRL pretind despăgubiri de 5 milioane de euro.

Asta după ce, din motive ce ies dintr-o logică elementară şi un bun simţ al interpretării legislative, au câştigat la instanţa de fond plata unor daune de 2 milioane de euro.

Valoarea imensă a sumei, oferită cu mărinimie de judecătorul de la instanţa de fond, nu pare a fi argumentată, dincolo de eroarea judiciară, de nici un calcul economic. Fraţii Stan pretind că milioanele de euro cerute cu titlu de despăgubiri reprezintă un posibil venit nerealizat prin nefolosinţa construcţiei din curtea Magazinului Unirea în perioada 2005-2017. Spaţiu pe care ei, de bună voie, l-au închis. Aşa cum în ianuarie 2007 au mai închis alte 26 de puncte de lucru deţinute de Stanbox Music.

Cum, însă, ar fi putut realiza firma Stanbox Music SRL venituri de 5 milioane de euro dintr-o construcţie ilegală, neintabulată, fără acord ISU, neracordată la utilităţi, ce are mai degrabă aspect de magherniţă? Pretenţiile uluitoare sunt contrazise chiar de datele financiare raportate la ANAF în perioada 2006-2010 de firma Stanbox Music SRL.

2006-2015: capitaluri negative, datorii de milioane

În anul 2006, conform bilanţului contabil, Stanbox Music SRL abia reuşise o cifră de afaceri de 61.563 lei. Cum valoarea cheltuielilor de exploatare a fost de 154.049 lei, la finalul exerciţiului financiar aferent anului 2006, Stanbox Music SRL avea o pierdere de 92.486 lei.

Date financiare asemănătoare au fost raportate şi în anul 2007, indicatorii financiari ai Stanbox Music SRL arătând că, de fapt, intenţia patronilor era de a închide societatea. Cifră de afaceri de 63.660 lei, o pierdere de 95.913 lei. Și anul fiscal 2008 a fost încheiat de Stanbox Music SRL tot pe pierdere, aceasta fiind de 163.545 lei. Perioada 2009-2010 a fost, la fel, marcată tot de pierderi financiare: 201.658 lei în 2009 și 43.181 lei în 2010. 

Din 2011 capitalurile firmei au fost negative, pasivul depășind activul, situație în care firesc era ca acționarii să solicite insolvența. Au așteptat însă banii de la Unirea Shopping Center SA.

Și în anii ce au urmat firma Stanbox Music SRL a acumulat pierderi și datorii. În anul 2011, pierderea a fost de 179.698 lei, iar în anul 2012 de 189.134 lei. În 2013 a fost pentru prima dată când firma a înregistrat, în sfârșit, un profit de 193.238 lei. Totuși, datoriile Stanbox Music SRL se ridicau în acel an la 1,935 milioane de lei.

Anul fiscal 2014 a fost marcat de o pierdere de 126.373 lei, capitaluri proprii negative de 363.065 lei și datorii, ce trebuiau plătite într-o perioadă mai mare de un an, de 8.854.273 lei. Nivelul acestor datorii a crescut în 2015 la 9.278.673 lei pentru  Stanbox Music SRL. Așadar, firma fraților Stan întrunea de mult condițiile intrării în insolvență, afacerile lor cu produse electronice și vânzări de cd-uri fiind demult puse la pământ chiar de ei.

De altfel, așa cum arată și documentele din Registrul Comerţului, la finalul anului 2006 frații Stan luau decizia de restrângere drastică a afacerii, închizând 26 de alte locaţii din Bucureşti. Au păstrat însă firma, chiar înglodată în datorii făcute de ei, așteptând de la judecători să le aprobe despăgubirile aberante cerute de la Unirea Shopping Center SA.

Terenul pe care se află construcția ilegală a apărut în contabilitatea Stanbox abia în 2009

Important de precizat este faptul că, în perioada 2006-2008, în contabilitatea firmei fraților Stan nu era menționat în documentele contabile terenul în suprafață de 312,23 mp cumpărat în anul 1997 de la Unirea Shopping Center SA.

Acest teren a apărut în contabilitatea Stanbox Music SRL abia în bilanțul din anul 2009. Culmea este că, deși nu au putut intabula niciodată construcția de pe acest teren, aceasta fiind intabulată în favoarea Unirea Shopping Center SA, în contabilitatea Stanbox Music SRL aferentă anului fiscal 2014 figurează cu o valoare de 80.777 lei “Imobil Stanbox Music Piața Unirii 1”.

După ce afacerea Stanbox Music SRL cu produse electronice și materiale muzicale a cunoscut declinul, frații Stan s-au reîntors la domeniul ce i-a consacrat: schimbul valutar. Din anul 2004 ei și-au dezvoltat, prin IFN Original Serv SRL, o rețea de 38 de locații în care se desfășoară activități de schimburi valutare și amanet.

Deși sunt răspândite în tot Bucureștiul, casele de schimb valutar și amanet nu reprezintă, totuși, o afacere nemaipomenită. În anul 2016, la un rulaj de 1,6 milioane de lei, profitul declarat a fost de 138.000 de lei. Așa că speranța fraților Stan de îmbogățire rămâne în judecători.

A colaborat Eliza Avram

Cele mai citite

PSG și Borussia Dortmund s-au calificat în semifinalele Ligii Campionilor

Paris Saint-Germain s-a calificat în semifinalele Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins-o pe FC Barcelona cu scorul de 4-1 (1-1), marţi seara,...

România, a doua cea mai mare creștere a intenției de vot la europarlamentare

România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene din acest an faţă de 2019, după Cehia,...

Investițiile Guvernului Ciolacu conduc la o creștere semnificativă a producției industriale în România

Premierul Ciolacu își validează strategia de investiții, pe măsură ce producția industrială a României înregistrează o creștere notabilă în 2024. Potrivit datelor publicate de...
Ultima oră
Pe aceeași temă