Constituția României nu indică o prezență minimă la vot, necesară pentru ca alegerile parlamentare să fie declarate valide. Totuși, un indiciu referitor la legitimitatea unui proces electoral poate fi găsit în reglementarea referitoare la referendum. Un referendum este considerat valid doar dacă la el participă cel puţin 30 la sută dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale, iar aprobarea rezultatului unui referendum se face doar dacă, în favoarea acestui rezultat, au votat cel puțin 25 la sută dintre alegători. Merită amintit că Legea referendumului s-a modificat în anul 2014, iar în varianta anterioară ea prevedea un prag minim de participare nu de 30 la sută, ci de 50 la sută dintre persoanele cu drept de vot!
Cu alte cuvinte, dacă la 6 decembrie 2020 s-ar fi desfășurat nu alegeri parlamentare ci un referendum, referendumul ar fi fost aprobat la limită, dar rezultatele lui nu ar fi putut fi puse în practică – pentru că PSD are doar 30 la sută din voturile exprimate duminică, adică mai puțin de o treime dintr-o treime din populația României. În traducere, pentru PSD au votat circa 10 la sută dintre alegătorii români, iar pentru PNL, USR – PLUS și celelalte partide au votat și mai puțini români decât pentru PSD.
În clasamentul prezențelor la vot din România, alegerile din 6 decembrie 2020 sunt cele mai slabe, cu o singură excepție: alegerile din anul 2007 pentru Parlamentul European.
În mod atipic pentru România, prezența la vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie a fost sub cea de la alegerile locale din 27 septembrie 2020. O explicație poate fi agravarea pandemiei de coronavirus în ultimele două luni, care i-a speriat și i-a ținut în casă mai ales pe oamenii în vârstă – cei mai conștiincioși la vot, în mod normal, dar și cei mai vulnerabili în fața noului coronavirus. Cu toate că, pe măsură ce se apropia data de 6 decembrie și inclusiv în ziua votului, toți politicienii au îndemnat populația să se prezinte la secțiile de vot, iar duminică la amiază, în mod absolut neobișnuit, însuși Patriarhul Daniel s-a fotografiat în incinta secției de votare la care era arondat.
Este valabil rezultatul acestor alegeri, cu o prezență la vot atât de mică?
Legislația României nu indică un prag minim de voturi pentru validarea unor alegeri parlamentare, ceea ce face ca alegerile din 6 decembrie să fie valabile.
Ce convingeri politice îi animă pe români, judecând după prezența la vot?
Aproape 70 la sută dintre cetățeni nu au venit să voteze la 6 decembrie, ceea ce sugerează o imensă dezamăgire a populației față de întreaga clasă politică românească.
„Excludem orice discuție cu PSD pentru viitoarea majoritate parlamentară. Singura luptă puternică în această campanie a fost între PNL și PSD. Din păcate, prezența la vot nu a fost cea dorită. O prezență mai ridicată ar fi fost în avantajul PNL”
Alina Gorghiu,
Senator PNL
“Nu ne-am aşteptat nici la această prezenţă scăzută la vot şi, în aceste condiţii speciale, luăm rezultatul aşa cum este. USR – PLUS este pregătit să poarte discuţii cu acele partide politice care vor o guvernare onestă şi competentă”
Dacian Cioloș,
Copreședinte USR – PLUS
Rezultatul ultimelor alegeri parlamentare, deși nereprezentativ pentru opțiunile politice ale populației României, care a votat în proporție de sub 32 la sută, va fi pus în practică la formarea noului Parlament.
Drept comparație, referendumul din 22 noiembrie 2009, referitor la reducerea numărului de parlamentari în România, a avut o prezență la vot de 50,16 la sută, ceea ce a făcut să poată fi validat. Dintre votanții la acel referendum, peste 83 la sută s-au pronunțat pentru reducerea la jumătate a numărului de parlamentari, adică de la 600 (câți avem și în prezent) la 300, precum și pentru transformarea Parlamentului bicameral al României într-un Parlament unicameral.
Dar rezultatul unui asemenea referendum poate fi pus în practică doar prin reducerea efectivă a numărului de parlamentari, care se face doar prin lege organică. Această lege n-a mai ajuns să fie aprobată de Parlamentul României. Singurul partid care a cerut permanent aplicarea rezultatului acelui referendum a fost PMP, dar această formațiune a avut, numeric, în Parlament, până acum, doar o prezență – adică o influență – simbolică, iar pentru viitorul Parlament ar trebui să obțină cel puțin 5 la sută din voturi, deci nu se știe precis dacă va mai intra.
Aproape 70 la sută dintre români au ales să nu voteze deloc la 6 decembrie 2020, ceea ce sugerează o imensă dezamăgire față de toată clasa politică. Unul dintre puținii lideri care au recunoscut această situație este Dacian Cioloș, copreședinte USR – PLUS.
“Nu ne-am aşteptat nici la această prezenţă scăzută la vot şi, în aceste condiţii speciale, luăm rezultatul aşa cum este. Pentru USR – PLUS este o evoluţie semnificativă. Am dublat, practic, prezenţa în Parlament. USR PLUS va fi de data asta nu doar principala forţă de opoziţie, care face agenda în Parlament, dar USR – PLUS, aşa cum arată lucrurile acum, e partidul care va determina agenda viitorului Guvern. Şi acea agendă va fi una modernizatoare”, susține fostul premier Cioloș.