Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: ExpressPress

Alina Bica ar fi cerut să revină în România, dar nu i se permite din Costa Rica

Avocatul Alinei Bica a anunțat, luni, în faţa magistraţilor instanţei supreme, că fosta şefă a DIICOT a făcut o cerere autorităţilor din Costa Rica de a se întoarce în România pentru a-şi „rezolva problemele”, însă nu i s-a dat voie din Costa Rica, informează Mediafax.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 11.06.2018 - 16:19

„Am primit azi de la doamna Alina Bica un set nou de înscrisuri, de audiere prin video şi justifică absenţa. Arată că doreşte să dea o declaraţie. Am primit azi, în faţa Înaltei Curţi, la ora 10, a venit soţul ei. (...) O persoană care are statut de azilant are obligaţia de a nu se întoarce în ţară. Doamna Alina Bica a cerut însă permisiunea de a se întoarce în ţară, dar trebuie să primească acceptul secţiei de refugiaţi din Costa Rica. Încă nu i s-a dat încuviinţarea de a părăsi Costa Rica, 25 mai este data cererii. Impedimentele medicale încă există”, a spus apărătorul Alinei Bica, Doru Trăilă, în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

În acest dosar, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, pe 26 ianuarie 2017, pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă.

Totodată, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă. Şi în cazul acestuia, judecătorii instanţei supreme au schimbat încadrarea juridică din dare de mită în cumpărare de influenţă.

Comentarii

loading...