Decizia Curţii Constituţionale din România subliniază potenţialele probleme cu care se confruntă şi alte guverne europene, care adoptă măsuri de reduceri ale cheltuielilor nepopulare şi depun eforturi să respecte limitele stabilite în acordurile internaţionale de ajutorare cu creditorii, scrie Wall Street Journal(WSJ), potrivit Agerpres.
Monedele ţărilor vecine cu România, Ungaria şi Polonia, au pierdut de asemenea teren, în condiţiile în care investitorii focalizaţi pe preocupările datoriei suverane, ca urmare a crizei din Grecia, sunt îngrijoraţi de faptul că instanţa română ar putea prevesti o rezistenţă mai largă la programe de austeritate fiscală în întreaga regiune.
„Este uşor să vorbesti despre reducerea deficitelor bugetare, dar este greu o pui în practică”, a spus Nigel Rendell, strateg privind pieţele emergente la Royal Bank of Canada din Londra. „Aceste tipuri de reduceri de cheltuieli, care sunt foarte, foarte stricte, sunt foarte dificil de implementat”, a spus el.
Un oficial internaţional care monitorizează respectarea de către România a acordurilor sale de împrumuturi, a declarat: „Evaluăm decizia instanţei şi impactul fiscal al ei. Ne aşteptăm ca România să continue să-şi respecte angajamentele”.
Orice întârziere semnificativă ar putea pune probleme. Anul trecut, România a avut nevoie să folosească banii din împrumut pentru plata salariilor guvernamentale, iar Guvernul a depus eforturi pentru a strânge bani de pe pieţe. La inceputul acestei luni, Ministerul Finanţelor nu a reuşit să vândă 340 milioane dolari în bonuri de tezaur de un an după ce ofertanţii au solicitat randamente mai mari decât a fost dispus să plătească guvernul.
„Există mari îngrijorări privind sustenabilitatea fiscală”, a spus Neil Shearing. „Când o ţară se clatină, este de înţeles că pieţele încep să se gândească la amploarea provocării” cu care se confruntă guvernele de pe întreg continentul.
Decizia celei mai înalte instanţe din România că reducerile de pensii impuse de guvern sunt neconstituţionale pune la îndoială capacitatea Bucureştiului de a micşora deficitul bugetar şi ridică semne de întrebare dacă ţara se va califica pentru obţinerea următoarei tranşe a Fondului Monetar Internaţional, sunt de părere cei de la WSJ.
Financial Times notează, la rândul său, că Guvernul român a cedat sâmbătă în faţa inevitabilului, fiind de acord să ridice TVA, după ce Curtea Constituţională a anulat o parte din pachetul său de austeritate, fapt ce ameninţă să amâne următoarea tranşă a Fondului Monetar Internaţional.
Potrivit ziarului britanic, Bucureştiul au fost extrem de reticent în a creşte impozitele în vederea îndeplinirii în acest an a ţintei deficitului de 6,8%. În schimb, a încercat să forţeze prin reducerea dureroasă a cheltuielilor, cu 25% salariile din sectorul public şi 15% pensiile şi alte beneficii.
Curtea Constituţională a decis însă vineri că reducerile de pensii sunt neconstituţionale, cerând Parlamentului să dezbată unele măsuri din nou.
Guvernul controlează doar o majoritate subţire în Parlament şi săptămâna trecută a supravieţuit unui vot strâns al unei moţiuni de cenzură iniţiată de Partidul Social Democrat de opoziţie. Partidul a ameninţat că va introduce o altă moţiune de cenzură în această săptămână.
Majorarea TVA-ului va genera până la 4 miliarde de lei venituri suplimentare în 2010, ajutând Guvernul să menţină ţinta sa de deficit, dar ameninţând să reducă consumul într-un moment în care economia este deja în depresie.
După o contractare de 7,1 la sută anul trecut, FMI a prognozat o scădere suplimentară de 0,5 la sută în acest an. Cu toate acestea, creditorul cu sediul la Washington a cerut anterior României să ia în considerare creşteri de taxe, ca parte a programului său de austeritate.
Majorarea TVA ar putea duce şi la o creştere bruscă a inflaţiei, au avertizat analiştii sâmbătă. Premierul Emil Boc a promis o strânsă coordonare cu Banca Naţională, pentru a evita astfel de efecte inflaţioniste.
