Sub presiunea negocierilor cu instituţiile financiare internaţionale, autorităţile de la Bucureşti au determinat Hidroelectrica să notifice la finalul anului intenţiile de reziliere a contractelor bilaterale. Aceste notificări erau în opinia oficialilor români preavize de anulare a contractelor cu „băieţii deştepţi” din energie.
Însă, Rezultatul acestui demers a constat în rezilierea a doar trei contracte de vânzare directă a energiei, la SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov.O altă companie, Luxten Lightning a ales să renunţe la acord.
Doar mici scăderi de preţuri
Apoi, având în vedere tendinţa de tergiversare a cazului de către autorităţile române, a fost nevoie de încă un avertisment sever al FMI care a solicitat, în area misiunii de evaluare condusă de Jeffrey Franks la Bucureşti, renegocierea urgentă a contractelor bilaterale cu Hidroelectrica, până la 15 februarie.
După scurgerea şi acestui ultim termen, autorităţile române, prin Ministerul Economiei a anunţat că nu au ajuns la o înţelegere cu beneficiarii contractelor bilaterale, în principal, aceştia neacceptând majorarea preţurilor. Ministrul Economiei a avansat o nouă dată, 23 februarie pentru a anunţa dacă contractele pot fi anulate şi a spus că are chiar un plan de rezervă.
La începutul lunii mai, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, în urma discuţiilor de la BNR cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene, a afirmat că va renegocia contractele cu aşa numiţii „băieţi deştepţi” din energie în maximum zece zile.
Unde s-a ajuns în present cu renegocierea contractelor încheiate de Hidroelectrica? Niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare.
Guvernul vrea alte renegocieri
Autorităţile păstrează însă deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au „sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri, a declarat şeful OPSPI, Remus Vulpescu.
„Cu toţii au acceptat mici scăderi ale cantităţilor şi mici creşteri de preţ, dar noi le considerăm prea mici. Asta confirmă sentimentul nostru că se poate mai mult pentru Hidroelectrica. Noi discutăm de preţ pe câte un an, dar am putea să ne găsim apoi la un preţ foarte diferit de cel al pieţei concurenţiale.
Discrepanţa trebuie să fie justificabilă prin contraprestaţii, ori Hidroelectrica să nu mai fie nevoită să ia credite, ori statul şi Fondul Proprietatea să ia dividende”, a afirmat şeful OPSPI.
El a adăugat că varianta finală a renegocierii acestor contracte va depinde de rezultatele economice, practici comerciale şi principii ale pieţei.
„Ce ne propunem este să ducem contractele la un nivel bun pentru Hidroelectrica. Dacă vorbim de reziliere, înseamnă că ne limităm opţiunile. Încă nu putem vorbi de pagube sau de persoane responsabile”, a adăugat el.
Cine a beneficiat de cele mai mari contracte
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 360 milioane de euro, în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Vânzările totale ale companiei au fost anul trecut de 3,01 miliarde lei, în coborâre cu 7,6% faţă de nivelul de 3,26 miliarde lei înregistrat în 2010, se arată în raportul anual al Hidroelectrica.
Compania a vândut anul trecut electricitate prin contracte directe către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT România, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, CLMB-Patinoar Braşov şi Societatea Naţională a Sării (Salrom).
Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro, Energy Holding , Alpiq RomEnergie , ArcelorMittal Galaţi (contract expirat la finalul lui 2011), EFT România, Alpiq RomIndustries şi Electromagnetica.
