Guvernul ar putea decide ca din 2014 femeile sa se pensioneze la 63 de ani, iar barbatii, la 65. Romania trebuie sa ia urgent masuri pentru salvarea fondului de pensii, care risca sa intre in faliment din cauza numarului urias de pensionari si al numarului mic de angajati.
Ponderea persoanelor in varsta de peste 65 de ani in totalul celor apte de munca va creste de la 21% in 2008 la 65% in 2060. Aceste cifre ingrijoreaza Bruxelles-ul. In replica, Guvernul ar putea devansa calendarul de crestere a varstei de pensionare, stabilit prin Legea pensiilor. Intentia ar fi ca, de la 1 ianuarie 2014, femeile sa se pensioneze la 63 de ani, iar barbatii, la 65 de ani. In prezent, femeile se pensioneaza la 58 ani si 9 luni, iar barbatii, la 63 de ani si 8 luni. In plus, femeile care au realizat stagiul complet de cotizare de 10 ani si care au nascut cel putin trei copii, crescandu-i pana la 10 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu unu-trei ani, in functie de numarul copiilor. Derogari de la varsta de pensionare au si persoanele cu handicap, cei care au lucrat in conditii dificile si militarii.
Fostul ministru al Muncii Paul Pacuraru sustine ca masura cresterii treptate a varstei de pensionare nu este noua: ea a fost deja aprobata prin lege si inclusa in diferite programe ale guvernelor. "Este o discutie mai veche, inceputa in anii ’90, dar care nu a generat niciodata o dezbatere publica. Printr-o asemenea masura, guvernele si-au propus sa impinga mai incolo contingentele de pensionari, pentru a reduce presiunea asupra asigurarilor sociale." Pacuraru considera indreptatita cresterea varstei de pensionare, in conditiile in care, in Romania, varsta de pensionare, ca urmare a disponibilizarilor si pensionarilor anticipate, este mult redusa comparativ cu cea din alte state ale UE: "Pensionarea a functionat la noi ca un fel de supapa pentru a rezolva diferite probleme, dar acum tendinta in UE este de a mari varstele de pensionare atat la barbati, cat si la femei".
Criticii devansarii cresterii varstei de pensionare au aratat in repetate randuri ca romanii, spre deosebire de alti europeni, ar trebui sa iasa la pensie mai repede deoarece au speranta de viata mai mica. Potrivit Institutului National de Statistica, durata medie de viata a romanilor era, in intervalul 2004-2006, de 75 de ani si jumatate – femeile si de 68 de ani – barbatii, in crestere fata de anii ’90, cand femeile traiau, in medie, 72 de ani si jumatate, iar barbatii – 66 de ani. Pe regiuni de dezvoltare ale tarii, bucurestenii aveau in 2006 cea mai mare speranta de viata, de 77 de ani femeile si de 70 de ani barbatii; banatenii si maramuresenii se situau pe ultimul loc al clasamentului sperantei de viata, cu 74 de ani si jumatate, respectiv 74 de ani si 8 luni – femeile si 68 de ani – barbatii. Expertii in politici publice cred insa ca intre speranta de viata mai scazuta a romanilor si varsta de pensionare nu exista nici o legatura.
"Cresterea sperantei de viata ar trebui sa fie sustinuta prin altfel de politici, precum cele de sanatate publica sau de protectie la locul de munca, nu prin scaderea anilor de munca", ne-a declarat Adrian Moraru, director de cercetare la Institutul pentru Politici Publice. El identifica totusi doua nedreptati in sistemul actual al pensiilor publice: discriminarea intre barbati si femei in ceea ce priveste varsta de pensionare si pierderea contributiilor de o viata in cazul in care decesul asiguratului survine repede. "Nu mi se pare normal ca femeile sa iasa mai devreme la pensie, pentru ca nu mai suntem in era industriala. Femeile au acum acces la toate profesiile si aceleasi drepturi cu barbatii, de aceea trebuie sa existe aceeasi varsta de pensionare pentru toata lumea", spune Moraru. Cealalta nedreptate se refera la imposibilitatea recuperarii cotizatiilor pe care angajatul le-a platit fondului public de pensii: "Sistemul public de pensii este nedrept. Spre deosebire de cel privat, in care suma cu care contribui se intoarce la urmasii tai, in sistemul public statul se bucura ca nu-ti mai da banii daca mori mai devreme".
