Şase motive pentru care autostrăzile lui Ponta vor rămâne pe hârtie

Şeful Guvernului a prezentat ieri harta principalelor autostrăzi a căror construire o promite românilor, condiţia fiind, desigur, ca aceştia să accepte plata supraccizei la carburanţi, situată teoretic la un nivel de doar 7 eurocenţi la litru şi  care, în realitate, va fi mult mai mare, ca urmare a aplicării inflaţiei şi TVA la această valoare. El a prezentat o aşa-zisă strategie, intitulată ”România 100”, ce prevede construirea a cel puţin 1.200 de kilometri de autostradă până în 2020, an în care se va încheia următorul exerciţiu financiar al UE. Proiectele urmează să facă obiectul unei legi care va fi votată de Parlament.

Citeşte şi: Dacia: Este o nebunie să faci autostradă pe Valea Prahovei şi nu pe Valea Oltului

1. Proiectele selectate arbitrar

Potrivit lui România are patru surse mari şi late pentru realizarea proiectelor.

Prima sursă sunt Fondurile de Coeziune (3 miliarde de euro) destinate realizării de autostrăzi pe reţeaua TEN-T centrală. Aici Ponta doreşte realizarea următoarelor autostrăzi: Bacău-Roman cu două bifurcaţii, una spre Iaşi, alta spre Târgu Neamţ, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Craiova-Calafat şi Bucureşti-Alexandria.

Citeşte şi: Ponta: Avem 500 de km de autostrăzi. 230 au fost inauguraţi anul trecut de actualul Guvern

Singurul argument pentru construirea ultimei autostrăzi este doar faptul că vicepremierul Liviu Dragnea este ataşat sufleteşte şi nu numai de judeţul Teleorman. Potrivit estimărilor de trafic pentru 2015 realizate de CESTRIN ( Centrul de Studii al Ministerului Transporturilor), segmentul dinspre Alexandria are un trafic la jumătate din cel necesar realizării unei autostrăzi. Mai mult viitoarea autostradă urmează să se înfunde aici, nefiind prevăzută o continuare a acesteia spre Craiova.

2. Autostrada spre Moldova ocoleşte câmpia

O a doua posibilă eroare este aducerea autostrăzii Moldova prin Braşov. Nu este prevăzută o legătură dinspre Buzău. Rutele alternative Buzău-Bacău şi Braşov Bacău au aproximativ aceeaşi lungime (aproximativ 180 de kilometri) însă prima ar fi mult mai ieftină fiind construită prin câmpie. In plus tentativa Guvernului şi a Companiei de autostrăzi de a concentra atât traficul spre vestul ţării, cât şi cel spre estul României, pe valea Prahovei va duce inevitabil la blocaje de trafic pe viitoarea autostradă, în special în apropierea localităţilor. Fericit va fi doar viitorul concesionar al autostrăzii de pe Valea Prahovei ale cărui venituri vor creşte substanţial.

A doua sursă sunt Fondurile de Dezvoltare Regională (1,5 miliarde euro). Din acestea se vor construi autostrada Sibiu-Braşov -Bacău, cu o lungime totală de 320 de kilometri.

3. Concesiuni ce se termină în câmp

In sistem de concesiune, acestea fiind a treia sursă de finanţare, urmează să fie realizate autostrăzile Ploieşti-Comarnic-Braşov, Piteşti Craiova şi Suplacu de Barcău-Borş. Lungimea însumată a acestora ar fi de 340 de kilometri. O bună parte a acestor autostrăzi se termină însă în câmp, iar aceasta este o altă greşeală. Succesul concesiunilor va depinde de capacitatea Guvernului de a implementa rapid proiectele autostrăzilor ce leagă tronsoanele concesiunionate de restul reţelei.

4. Supraestimarea gradului de absorbţie

Ultima sursă vor fi alocările bugetului de stat. Alocări cifrate la 750 de milioane de euro anual vor permite închiderea la graniţă a autostrăzii Transilvania (Suplacu de Barcău Borş, 60 de kilometri) şi realizarea autostrăzii  Buzău=Brăila-Galaţi, cu o lungiome de 120 de kilometri).

Puse cap la cap priomisiunile Guvernului nasc câteva semne de întrebare. Până în prezent, în actualul exerciţiu financiar, anume 2007-2013 România a absorbit doar este aproape 17% (800 de milioane de euro) , deci nici măcar o cincime din banii puşi la dispoziţie. Apare a patra întrebare. Cât de posibilă va fi atunci cheltuirea a 4,5 miliarde de euro în următorul exerciţiu financiar.

5. Subestimarea cheltuielilor bugetare

Subestimarea cheltuielilor bugetare implicate de aceste proiecte este se pare a cincea greşeală. Pe lângă cele 750 de  milioane de euro promise anual pentru cele două autostrăzi menţionate, bugetul de stat va trebui să asigure cofinanţarea fondurilor europene (aproximativ 10% fără a include aici costuri cu exproprieeri, mutării de instaţaii, proiectare, consultanţă, studii arheologice). Tot de la buget vor trebui acoperite şi diferenţele dintre sumele încasate din taxele de autostradă, posibil mai mici, şi datoriile către concesionari.

6. Organizarea licitaţiilor 

Neregulile privind achiziţiile publice, practicile de blocare a licitaţiilor de către cei ce se consideră nedreptăţiţi la licitaţii, târguielile acestora pentru obţinerea altor contracte la schimb, posibilele blocări ale fondurilor UE din cauza neregulilor reprezintă un al şaselea semn de întrebare privind realismul planurilor prezentate ieri de către Victor |Ponta.