România are printre cele mai mari taxe pe muncă din UE

43% din cheltuielile cu salariile se duc la stat, la fel de mult ca în 2003, când funcţiona impozitul progresiv. România, se re­gă­seşte printre sta­tele UE cu cele mai ridicate taxe raportate la costul forţei de muncă. Contribuţiile sociale şi impozitele suportate de angajat şi angajator reprezentau la ni­velul anului trecut 43% din costul cu forţa de muncă. În 2009, reţinerile suportate de angajat şi angajator au înregistrat o creştere în urcare de la circa 41,5% în 2008, România fiind astfel printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alături de Slovenia şi Suedia, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), care a publicat marţi pentru prima dată informaţii referitoare la acest indicator.

Sarcina fiscală asupra cos­tu­lui forţei de muncă este un indicator ce măsoară pro­porţia tuturor reţinerilor (contribuţii sociale şi impozit) suportate de angajat şi angajator în totalul costului forţei de muncă pentru un salariat-etalon, care realizează 67% din câştigul mediu brut al activităţilor de industrie, construcţii şi servicii comerciale. Ponderea taxelor din sarcina angajatului şi angajatorului în totalul costului forţei de muncă a atins în 2008 un minimum de circa 41,5%, după care a crescut din nou în 2009 ca o consecinţă a majorării contribuţiilor sociale, În UE, sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă se situa, în 2008, sub 30% în Malta, Irlanda, Luxemburg şi Marea Britanie, depăşea 45% în Franţa, Germania şi Ungaria şi ajungea la 50% în Belgia. Sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă în România era în 2008 peste nivelul din 18 state UE, dar sub nivelele din Suedia, Italia şi Austria. În 2008, sarcina fiscală se situa între 30 şi 40% în Portugalia, Polonia, Olanda, Spania, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Danemarca, Estonia şi Finlanda. 

O nouă creştere a PIB

România ar putea înregistra în trimestrul trei o nouă creştere a PIB, ceea ce ar marca ieşirea economiei din recesiune, dar ultimul trimestru al acestui an ar putea fi pe minus, în condiţiile în care se va respecta ciclicitatea economiei, a declarat preşedintele INS, Vergil Voineagu. În perioada aprilie-iunie România a înregistrat un prim trimestru de creştere, în termeni ajustaţi sezonier, pentru prima dată după trei trimestre consecutive de scădere.