Guvernul de centru al României se confruntă cu o presiune uriaşă de a dilua planurile de reducere a salariilor din sectorul public şi a pensiilor de stat, esenţiale pentru obţinerea unei noi tranşe de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi se va lupta în încercarea de a impune măcar o parte din măsurile dureroase anunţate, scrie marţi Reuters într-o analiză, citată de Agerpres.
În încercarea de a întruni cererile FMI pentru deblocarea următoarei tranşe din împrumutul de 20 de miliarde de euro acordat României, preşedintele Traian Băsescu a promis reduceri ale cheltuielilor ca alternativă la creşterea impozitelor într-o economie lovită de recesiune. România, care este una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene, a promis să-şi reformeze sectorul public – extrem de stufos şi aflat sub zodia sindicatelor – unde se concentrează două treimi din numărul total al locurilor de muncă din ţară.
„Aceste reduceri reprezintă o muniţie importantă pentru sindicate şi pentru populaţie. Dacă oamenii ies pe străzi în număr mare, guvernul va ceda… şi în cele din urmă va îndulci măsurile”, a declarat analistul politic independent Cristian Pătrăşconiu.
Puternicele sindicate ale profesorilor, medicilor şi funcţionarilor publici au ameninţat cu un val de greve, ceea ce reprezintă o trimitere la ceea ce se întâmplă în Grecia, afectată de criza datoriilor, comentează Reuters. Agenţia britanică aminteşte că guvernul de la Bucureşti trebuie să negocieze cu Parlamentul o eventuală adoptare a măsurilor, dar şi posibile schimbări legislative.
Liderii de sindicat au anunţat că circa 60.000 de oameni vor protesta miercuri în Bucureşti, unde se va desfăşura unul dintre cele mai mari mitinguri din România de la căderea regimului comunist, în 1989. Mitingul de protest aruncă o umbră de îndoială asupra planului de austeritate al guvernului şi a speranţelor de relansare ale economiei româneşti.
Surse sindicale declară că blocarea, spre sfârşitul lunii, a transportului public, inclusiv a infrastructurii rutiere şi feroviare, ar putea fi o modalitate convingătoare de a obliga guvernul să-şi tempereze planurile de reducere a salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, începând cu 1 iunie.
Conştient de faptul că pot apărea tulburări sociale de tipul celor care au avut loc în Asia, în timpul crizei de la sfârşitul anilor 90, şi care s-au soldat cu victime umane şi revolte de stradă, FMI se luptă să demonstreze că se axează pe aspectele sociale ale reformei. Dar pachetele de ajutor din întreaga regiune au lovit în grupuri de tipul pensionarilor şi a angajaţilor la stat, provocând indignare în ţări precum Grecia, afectată de proteste violente şi de greve. Unii sindicalişti şi protestatari agită posibilitatea repetării unui astfel de scenariu şi în România.
Deşi a aderat la UE în 2007, România se chinuie de la acea dată să se transforme într-o economie deschisă. România este cea mai coruptă ţară a UE, alături de Bulgaria şi Grecia, potrivit Transparency International, aminteşte Reuters. Într-un raport ce urmează să fie publicat în următoarele luni, se aşteaptă ca Uniunea Europeană să critice nivelul de corupţie din România şi neajunsurile sistemului judiciar despre care analiştii spun că au împiedicat schimbarea reală în sectorul public, puternic afectat de clientelism.
Economiştii sunt de părere că un eşec în impunerea măsurilor de austeritate ar putea duce la renegocierea acordului cu FMI şi ar putea atrage după sine o creştere a impozitelor. „Eşecul în punerea în aplicare a acestor reduceri sau implementarea lor parţială va duce în mod evident la o creştere a impozitelor… acestea pot afecta relansarea (economică a) României în 2010 şi 2011”, a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist şef la ING Bank din Bucureşti.
Este foarte probabil că Parlamentul va adopta aceste reduceri, însă guvernul se va confrunta cu obstacole juridice în încercarea sa de a controla deficitul fiscal tot mai mare. Curtea Constituţională ar putea bloca planurile de reducere a pensiilor, aşa cum s-a întâmplat şi în Letonia, stat care a primit şi el ajutor din partea FMI.
Economiştii sunt de părere că disputele ar putea submina uşor eforturile României de a-şi reporni economia lovită de recesiune, care s-a contractat cu peste 7 procente în 2009. „Şansele ca reducerile să se materializeze sunt un pic peste 50%. Curtea (Constituţională) ar putea fi o frână în calea reformelor. Dacă nu vom vedea măsuri (de sprijin), cum ar fi creşterea impozitelor, atunci eu cred că la orizont se întrevede colapsul economic pentru România”, declară analistul politic independent Bogdan Teodorescu.
Cel mai probabil guvernul va continua negocierile cu sindicatele pe parcursul acestei săptămâni şi s-ar putea chiar să-şi revizuiască planurile, a declarat Andreea Vass, consilier economic al premierului Emil Boc. „Încă negociem… Nu sunt Nostradamus ca să pot spune cum se vor încheia (negocierile). Orice schimbare majoră a planului (de reforme) trebuie discutată din nou cu Fondul (Monetar Internaţional)”, a declarat aceasta pentru Reuters.
