Peisaj selenar lăsat în urmă de Bechtel

Terminarea lucrărilor începute la sectorul 3C Suplacu de Barcău-Borş, care nu au fost protejate prin lucrări de conservare, va costa statul român 250 de milioane de euro, arată un raport al firmei de consultanţă Egis care a inventariat lucrările cu puţin timp înainte de rezilierea contractului cu firma americană.

Potrivit raportului, parte a acordului de încetare a contractului semnat în 2003, totalul lucrărilor executate în septembrie 2012 se cifra la puţin peste 6 milioane de euro în condiţiile în care mai sunt de executat lucrări în valoare de 253 milioane euro.

Raportul a fost semnat de consultant şi de Compania Naţional de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) dar nu şi de către firma Bechtel care a refuzat semnarea.

Pe multe dintre lucrările efectuate şi plătite nici măcar nu se mai poate pune bază. Nefiind neprotejate, acestea au suferit distrugeri în urma ploilor, îngheţului, creşterii vegetaţiei. Astfel raportul arată că trebuie îndepărtată o zonă de 20 de centimteri din acestea pentru a  se îndepărta iarba apărută. În zona taluzelor au apărut alunecări cauzate de faptul că acestea nu au fost consolidate cu zidurile de sprijin prevăzute în proiect sau prin înierbare, unde era cazul. Raportul consultantului prezintă fotografii cu mai multe astfel de cazuri.

” Din lucrări efectuate se mai pot folosi doar 40%, unele lucrări trebuie demolate“, spune un inginer de drumuri care a lucrat mai mulţi ani în gestionarea proiectului. Din cauza colmatării sistemelor de drenaj, lucrările au stat în apă, apărând decopertări ale armăturilor şi distrugeri ale acestora prin coroziune. „Suprafeţe mari de betoane trebuie demolate şi turnate din nou“.

Grinzi de beton gigantice părăsite

O altă problemă o reprezintă materialele aprovizionate de Bechtel şi plătite de statul român la 70% din preţul punerii lor în operă. Este vorba de sute de mii de metri cubi balast de fundaţie, de piatră spartă, de mixturi astfaltice, sute de tone de oţel sau de structuri de beton. Câteva zeci de grinzi gigantice pentru poduri şi structuri pentru pilele acestora depozitate pe şantier şi vor fi preluate de stat.

Nefiind folosite, materialele s-au umplut de noroi, de părţi levigabile (impurităţi ce pot fi spălate cu apă), de materiale organice şi nu mai pot fi folosite în actuala stare.

Toate aceste materiale sunt depozitate pe aproximativ 1.000 de loturi închiriate de Bechtel de la localnici. Fiecare lor are între câteva sute şi 2 hectare suprafaţă. Contractele pentru aceste terenuri vor trebui preluate de către CNADNR căci compania nu are altundeva să le depoziteze.

Nu în ultimul rând, câteva zeci de drumuri locale, folosite ca drumuri tehnologice, trebuie reparate.  ”Sunt zeci de case ale localnicilor ce au suferit crăpături din cauza trepidaţiilor provocate de camioanele Bechtel, poduri tehnologice care acum trebuie dărâmate, gropi de var ce trebuie astupate“, spune inginerul menţionat. „Au distrus în proporţie de 80% o veche centură a Clujului, drum paralel cu autostrada Câmpia Turzii-Gilău. Costul de reparare a celor 45 kilometri poate ajunge la o sută de milioane de euro“, spune el.

Toate aceste cheltuieli, reprezentate de remedieri ale lucrărilor efectuate, demolări sau de costuri ce vor fi suporate de stat când lucările vor fi reluate, pun în umbră cele 40 de milioane de euro care, susţine Departamentul pentru Proiecte în Infrastructură şi Investiţii Străine, trebuie să le plătească statul drept despăgubiri.

Stat, declar pierdut contract de autostradă

Solicitat de opinia publică să prezinte originaul contractului cu Bechtel împreună cu anexele secrete ale acestuia, ministrul DPIIS, Dan Şova, spune că acest lucru e imposibil deoarece nu ar fi găsit contractul. „Nu am reuşit la Ministerul Transporturilor să se găsească varianta originală a contractului semnat. Desecretizarea se face pe contractul original. Contractul desecretizat publicat în 2006 e cel original din 2003, dar updatat cu actele adiţionale din 2005. Nu s-a găsit varianta originală din 2003. (…) Anexele au apărut după 2005. Contractul a fost desecretizat în 2006”, a susţinut Dan Şova, miercuri seară, la Digi24. În replică, prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu a precizat joi că documentul original se află la Serviciul Probleme Speciale, etajul 2, camera 58.

Informaţia ne-a fost confirmată de un fost şef al CNADNR.. Potrivit acestuia serviciul menţionat de Boagiu este cel care se asigura secretul acestui contract şi gestiona fizic exemplarul original aflat în posesia părţii române. Celălalt exemplar original se găseşte la compania americană.