„Multe dintre reformele pe care băncile trebuie să le adopte vor fi costisitoare atât din punctul de vedere al implementării, cât şi din cel al menţinerii pe termen lung. Drept urmare, impactul asupra costurilor necesare derulării afacerii va fi chiar mai mare în 2014.
Investitorii ar putea accepta un randament mai scăzut ajustat la risc în cazul băncilor mai sigure, dar chiar şi acest randament trebuie să depăşească nivelul costului capitalului propriu, estimat la o medie de aproximativ 10-12%“, comentează analistul-şef al Ernst&Young.
În ceea ce priveşte economiile emergente din aceste zone, investitorii aşteaptă randamente mai mari având în vedere riscurile sporite. „Din păcate, în cazul României acest lucru a fost confirmat în ultimii 10-12 ani prin volatilitatea mare a profiturilor băncilor, comparativ cu cel generat de operaţiunile aceloraşi grupuri în economiile mai stabile. Folosesc această comparaţie pornind de la faptul că apetitul pentru risc, practicile de creditare, expertiza etc. tind să fie aliniate în cadrul unui grup bancar“, spune Gelu Gherghescu, Partener EY România.
Vor strânge rândurile
Pentru a-şi transforma modelul de business, astfel încât ţinta unei creşteri de două cifre a profitabilităţii capitalurilor proprii să fie credibilă, multe bănci vor fi nevoite să formeze alianţe fie cu alte bănci, fie, în unele cazuri, cu alte companii nonfinanciare. „Se pot vedea deja în piaţă alianţe ale câtorva bănci cu jucători inovatori, cum ar fi cei care derulează operaţiuni de creditare de la persoană la persoană“, se precizează în studiul citat.
Perspectivele economiei mondiale au devenit pozitive, în opinia experţilor Ernst&Young, o dată cu ieşirea din recesiune a Marii Britanii şi a economiilor din zona euro, dar şi cu diminuarea temerilor referitoare la o scădere dramatică a creşterii economice a Chinei. „De asemenea, se văd unele reforme în industria bancară, în care se întrevăd tentative de liberalizare a ratelor de creditare din China. Se aşteaptă o continuare a acestor reforme şi în 2014“, se mai arată în studiul citat.
În Europa, băncile au cunoscut evoluţii mai puţin favorabile, afectate de criza datoriilor suverane din zona euro care a stopat procesul de revenire economică în regiune. „Cele mai multe bănci de pe pieţele dezvoltate au reuşit să implementeze anumite măsuri de restructurare, prin urmare activele cu expunere mare la risc s-au diminuat. S-a renunţat la linii de business care nu ţineau de activitatea principală a băncii şi o parte dintre active au fost vândute. Anumite bănci au admis, de asemenea, că nu pot atinge poziţia de lider de piaţă şi şi-au diminuat activitatea pe liniile secundare de business“, precizează experţii Ernst&Young.
La presiunile din partea investitorilor pentru randamente mai mari şi din partea autorităţilor pentru finanţarea economiilor se vor adăuga şi aşteptări mai mari din partea clienţilor, atât de retail, cât şi de business.
„Cerinţele clienţilor evoluează rapid. Băncile sunt, astfel, sub presiunea de a răspunde nevoilor clienţilor, care provin atât din pieţele dezvoltate, cât şi din cele emergente, pentru a oferi un nivel de servicii şi flexibilitate asemănător cu cele implementate de alte sectoare“, conform studiului Ernst&Young.
Un an dificil pentru marile bănci europene
În 2014, avertizează agenţia de evaluare Moody’s, fundamentele financiare ale băncilor europene vor rămâne sub presiune în majoritatea statelor, în ciuda recentelor evoluţii pozitive. Deşi marile economii ale zonei euro au început să se redreseze, unele state încă se confruntă cu riscuri mai ridicate, în timp ce altele sunt mai puţin afectate de prelungita perioadă de turbulenţe de pe pieţele financiare şi de slăbiciunea economiei.
„Autorităţile europene încă încearcă să iasă din criza financiară şi este nevoie de mai mult timp pentru restabilirea încrederii în sistemul bancar. Condiţiile economice sunt diferite în Europa şi, în acest context, presiunile asupra calităţii activelor, profitabilitatea şi capitalul băncilor vor continua să afecteze perspectivele multor bănci europene în 2014“, afirmă Carola Schuler, director în cadrul agenţiei de evaluare financiară.
Pe termen lung, Mecanismul Unic de Supervizare al Băncii Centrale Europene va fi element pozitiv pentru ratingul băncilor, iar un regim de supervizare bancară mai bine armonizat va întări sistemul bancar european, apreciază Moody’s.
Multe bănci din Europa de Est sunt deţinute parţial sau integral de instituţii de creditare din Europa Occidentală, care trebuie să-şi majoreze capitalul pentru a îndeplini noile cerinţe ale autorităţilor de reglementare şi pentru a-şi repara bilanţurile, afectate de criza datoriilor din zona euro.
Temerile că aceste bănci se vor retrage pe pieţele lor interne au afectat semnificativ economiile din Europa emergentă.
Cea mai mare bancă a Germaniei se simte rău
Acţiunile Deutsche Bank au scăzut săptămâna trecută, la bursă, cu 5% după ce banca a raportat pierderi înainte de taxe de 1,5 miliarde euro în trimestrul IV din 2013 şi a avertizat că 2014 va fi un alt an dificil. Cea mai mare bancă din Germania a anunţat că veniturile la divizia de tranzacţionare au scăzut cu 31% în perioada octombrie-decembrie 2013, afectând veniturile totale din investiţii bancare.
Costurile ridicate generate de procese şi cheltuielile masive cu restructurarea activităţii au afectat rezultatele financiare ale Deutsche Bank.
Profitul înainte de taxe s-a ridicat în 2013 la 2,1 miliarde de euro, jumătate din cât estimau analiştii – 4,21 miliarde euro. Litigiile şi amenzile au costat banca anul trecut 2,5 miliarde euro.
Deutsche Bank a anunţat că mult aşteptata vânzare a diviziei BHF-Bank va avea loc la începutul acestui an.
Deutsche Bank vrea să vândă BHF-Bank unui investitor financiar, RHJ International, şi a amortizat valoarea diviziei cu aproape 200 milioane de euro în trimestrul IV din 2013.
Ulterior, Deutsche Bank a spus că se va retrage din panelul care stabileşte preţul de referinţă al aurului şi argintului, pe fondul anchetei demarate de autorităţile de reglementare din Germania, care suspectează manipularea preţurilor metalelor preţioase de către bănci.
Deutsche Bank, una din cele cinci bănci implicate în stabilirea preţului de referinţă al aurului, de două ori pe zi, a anunţat că se retrage din acest proces, după ce a renunţat în decembrie la majoritatea afacerilor cu materii prime.
Luna trecută, autorităţile de reglementare a concurenţei din Uniunea Europeană au amendat şase bănci cu suma-record de 1,71 miliarde euro (2,3 miliarde dolari) pe motiv că au format carteluri ilegale pentru manipularea dobânzilor Euribor şi Libor. Cea mai mare amendă a primit-o Deutsche Bank, de 725,36 milioane de euro, iar Royal Bank of Scotland va plăti 391 milioane de euro.
Grecii vor teste mai uşoare…
Jucători importanţi în zona central şi sud-est europeană – mai ales în ţările cu economii emergente cum este şi cazul României –, băncile greceşti cer mai multă indulgenţă de la instituţiile europene. Grecia negociază cu reprezentanţii FMI, UE şi BCE pentru a reduce nivelul capitalului pe care principalele patru bănci elene trebuie să-l pună deoparte pentru a acoperi potenţialele pierderi de pe urma creditelor neperformante.
„Există discuţii între autorităţile elene şi reprezentanţii FMI, UE şi BCE dacă poate fi redus indicele de adecvare a capitalului Tier 1 de la 9% la 8%“, susţine sursa, care a adăugat: „Atena vrea ca indicele de adecvare a capitalului Tier 1 solicitat să fie scăzut la 8%, aşa cum li se cere băncilor europene“.
O reducere a indicelui de adecvare a capitalului Tier 1 ar însemna că băncile elene au nevoie de mai puţin numerar, dar ar putea fi mai dificil pentru ele să atragă investitori privaţi. Însă Guvernul vrea să poată accesa banii rămaşi la HFSF, vehiculul care s-a ocupat de recapitalizarea principalelor bănci elene, pentru a acoperi deficitul de finanţare, estimat de FMI la 11 miliarde euro.
Compania de consultanţă BlackRock Solutions urmează să publice rezultatele testelor de stres derulate în rândul băncilor din Grecia. Cele patru bănci de importanţă sistemică din Grecia – National Bank of Greece, Piraeus, Alpha şi Eurobank – sunt verificate pentru a se vedea dacă pot face faţă unor viitoare şocuri după încheierea procesului de recapitalizare din această vară, în valoare de 28 miliarde euro.
… pentru că au mari probleme
Săptămâna trecută, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos, a avertizat că instituţiile elene de creditare vor avea nevoie, probabil, de noi capitaluri după publicarea testelor de stres la finele acestei luni.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), vehiculul care se ocupă de recapitalizarea principalelor bănci elene, a cheltuit până acum 38 miliarde euro pentru susţinerea sistemului bancar şi în prezent mai dispune de opt miliarde euro pentru a acoperi orice deficienţe de capital care vor fi scoase în evidenţă de ultimele teste de stres.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, şi Alpha Bank.
Băncile austriece au nevoie de bani de la stat
Expunerea băncilor austriece pe ţările emergente ale Europei, inclusiv România, se transformă dintr-o sursă de profit într-un factor de risc. Anul 2014 va fi unul greu pentru grupurile financiare cu sediul la Viena, mai ales că acestea nu sunt ferite de riscuri nici la ele în ţară.
Austria nu va depăşi limita de 5,8 miliarde euro stabilită pentru sprijinirea băncilor care se confruntă cu dificultăţi, în ciuda activelor toxice deţinute de creditorul Hypo Alpe-Adria, a afirmat duminică ministrul de Finanţe, Michael Spindelegger, într-un interviu acordat unui ziar austriac.Hypo Alpe-Adria-Bank a fost naţionalizată în 2009, în urma crizei financiare şi a expunerii ridicate la regiunea Balcanilor, iar în prezent deţine credite şi investiţii neperformante de aproximativ 18 miliarde euro.
În total, banca a primit de la statul austriac ajutoare de aproape opt miliarde euro, iar în septembrie 2013 guvernul de la Viena a acceptat să injecteze încă 700 milioane de euro pentru a ajuta creditorul să îndeplinească cerinţele autorităţilor de reglementare.Întrebat de ziarul austriac dacă limita de 5,8 miliarde euro este suficientă, Michael Spindelegger a răspuns: „Trebuie să ne asumăm cu seriozitate această sumă şi vrem chiar să cheltuim mai puţin“. Băncile austriece deţin în România aproximativ 30% din activele sistemului bancar şi 20% din capitalul social. BCR, Raiffeisen, Volksbank şi UniCredit Ţiriac, toate bănci de Top 10, au acţionari cu sediul la Viena.
