Autoritatile de la Bucuresti recunosc la unison ca negocierile cu Fondul Monetar International se afla in impas din cauza abordarilor diferite privind politica salariala si deficitul de cont curent, dar sustin ca nu vor renunta la obiectivele lor, pe care le considera sustenabile.
„Nu consider ca stadiul actual al relatiilor cu FMI trebuie dramatizat. Avem obiective apropiate, iar divergentele sunt pe politici. Cheia nu este nici la FMI, nici la Guvernul Romaniei. Cheia este in economia romaneasca, este legata de modul in care va raspunde ea la tratament”, a afirmat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul unei mese rotunde cu tema „Tintirea inflatiei in contextul noii politici fiscale”. Oficialul bancii centrale a sustinut ca Romania va incheia acest an cu o inflatie de circa 9%, cu doua puncte procentuale mai mult decat isi propusese initial, iar deficitul de cont curent se va situa undeva intre 8 si 9%, el fiind direct influentat de importurile mari si de cresterea consumului. In ceea ce priveste cresterea consumului, acesta a fost pus in legatura directa cu sumele mari in valuta, circa trei miliarde de euro (4% din PIB in acest an), trimise in tara de cei aproximativ doua milioane de muncitori romani care lucreaza in strainatate, si de cresterea creditului pentru consum. Pe de alta parte, tinta de inflatie de 6,5% propusa de FMI pentru 2006 a fost considerata de Isarescu ca nerealista, in conditiile in care vor exista majorari foarte mari la pretul gazelor naturale. De asemenea, odata cu apropierea de Uniunea Europeana vom asista la majorari de preturi inclusiv la alimente, ca efect al tendintei naturale a pietei de a se alinia la nivelurile din tarile europene. „Si painea se va scumpi in Romania dupa integrare, daca ne gandim ca este de 4-5 ori mai ieftina decat in tarile din UE”, a adaugat Isarescu. La randul sau, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a apreciat ca una dintre marile probleme ale bugetului pe anul viitor este ponderea redusa a veniturilor in PIB, aceasta nedepasind 31% din PIB, cu mult sub ceea ce se inregistreaza in tarile UE. Efectul imediat al acestei stari de fapt, a explicat Vladescu, este ca tara noastra nu poate angaja cheltuieli la nivelul UE, in conditiile in care restructurarea economiei necesita cheltuieli foarte mari. Economia romaneasca este pe un trend pozitiv, desi se manifesta inca unele fragilitati structurale, iar executivul este increzator ca va putea mentine si la anul stabilitatea macroeconomica, a mai spus Sebastian Vladescu.