Guvernul de la Bucureşti şi finanţatorii internaţionali – FMI şi CE – se află într-un proces amplu de discuţii şi, de îndată ce el va fi finalizat, pachetul propus pentru a înlocui efectele economice ale deciziei de vineri a Curţii Constituţionale va fi făcut cunoscut, a declarat, la Realitatea TV, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, citat de Agerpres.
Fostul ministru de finanţe a subliniat că FMI este decis să continue programul cu România.
Mihai Tănăsescu nu a precizat dacă boardul FMI va mai discuta luni aprobarea celei de-a cincea tranşe pentru România, dar a spus că acest subiect poate fi introdus pe agenda unei alte întruniri a conducerii executive a Fondului. Aceeaşi poziţie a fost exprimată de şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, care, la încheierea misiunii de evaluare din luna mai, a declarat că „discuţia în boardul FMI poate fi amânată atâta timp cât este necesar guvernului român pentru a aplica măsurile promise în Scrisoarea de Intenţie”. Mai mult decât atât, Jeffrey Franks a lăsat deschisă portiţa acordării tranşei a cincea împreună cu cea de-a şasea, aşa cum tranşa a treia a fost alocată concomitent cu cea de-a patra.
Reacţia pieţelor financiare faţă de decizia Curţii Constituţionale este considerată de Mihai Tănăsescu firească, mai ales într-o „piaţă activă, cum este cea de la Bucureşti”. „Este o reacţie care apare oriunde în lume, atunci când apare un element care creează un anume tip de risc, dar cred că această reacţie va putea fi inversată atunci când ‘planul B’ al guvernului va fi comunicat, va fi acceptat de finanţatorii externi şi va fi pus în practică”, a spus el.
În opinia lui Tănăsescu, deşi decizia Curţii a avut efect asupra cursului şi a Bursei, acesta va fi temporar, pentru că FMI rămâne decis să continue programul cu România, iar găsirea unei soluţii rapide va duce la o schimbare de percepţie şi de încredere în ceea ce priveşte economia ţării.
Mihai Tănăsescu şi-a exprimat convingerea că guvernul României va reuşi să găsească o soluţie rapidă, fie printr-o ordonanţă de urgenţă, fie printr-o lege propusă Parlamentului, care să poată fi aprobată de FMI şi Comisia Europeană şi să fie continuate programele de finanţare cu cele două instituţii.
