Potrivit unui studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), industria de aparate de radio, de televiziune si comunicatii va inregistra in 2006 o crestere de 2%. Cu toate ca pare putin, este vorba totusi de o usoara revigorare, dupa doi ani de declin. In timp ce in Romania productia de televizoare s-a prabusit, in tarile din regiune industria echipamentelor de comunicatii a crescut cu 10-15%.
Sansa: producatorii chinezi
Totusi, apropiata integrare a tarii noastre in Uniunea Europeana incepe sa suscite interes pentru investitorii din domeniu. Astfel, de curand, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a fost gazda unei intruniri de afaceri cu o numeroasa delegatie din Shanghai. Grupul chinez SVA, mare producator de televizoare digitale cu plasma, de alte produse si aparate electronice de consum, reprezentat la intalnire de Xu Weihu, presedintele companiei, si-a exprimat dorinta de a folosi oportunitatile de productie existente in Romania, pentru accesarea pietei unice europene. „Avand in vedere taxele uriase pe care producatorii chinezi trebuie sa le plateasca pentru a intra pe pietele europene, foarte multe firme chinezesti sunt deosebit de atente la posibilitatile de dezvoltare a business-ului cu Romania, dupa 2007”, a declarat Xu Weihu.
Astfel ca, pentru perioada urmatoare, pana in 2010, CNP estimeaza un ritm de crestere mediu anual de 4% pentru industria de echipamente de comunicatii.
Tranzitia la societatea informationala ar fi trebuit, apriori, sa influenteze in bine acest sector. Dar el este in suferinta, firmele din domeniu neputand face fata concurentei importurilor, dupa cum a semnalat CNP. Daca pana in anul 2003 se inregistrau sporuri de productie semnificative – comparabile chiar cu cele din industria mijloacelor de transport -, din 2004 au aparut semnele declinului. Tendinta este cu atat mai ingrijoratoare cu cat in tarile din zona acesta nu s-a manifestat. In Cehia, Ungaria, Slovacia si Slovenia productia de astfel de echipamente a crescut constant in ultimii patru ani, cu ritmuri de 10-15%. Chiar si in cazul Bulgariei, unde au fost perioade scurte de declin, scaderile au fost mai putin pronuntate.
Productia de televizoare s-a prabusit
In cazul Romaniei, principalele scaderi de productie se inregistreaza la echipamente pentru telecomunicatii cu fir (minus 81,7%) si la televizoare (minus 48%). Scaderi au fost si la componentele electronice (grupa de produse care detine cea mai mare pondere in cadrul subramurii): 24,6% in 2005 si 11,8% in primele patru luni ale acestui an. Doar la aparatele telefonice s-a inregistrat o crestere de 19,9%, productia fiind de aproape 50.000 aparate (40.600 in primele patru luni din 2005).
Primul semnal oficial al recunoasterii acestei stari de fapt l-a dat Electromagnetica, cea mai veche intreprindere romaneasca care a produs de-a lungul timpului tot ceea ce a insemnat aparatura si componente pentru infrastructura de telecomunicatii din Romania. In primavara acestui an, managementul companiei a anuntat ca renunta la obiectul traditional de activitate al fabricii, urmand ca de acum inainte sa produca in principal aparatura de masura si control. Sunt si alte activitati spre care s-a indreptat Electromagnetica in efortul ei de a supravietui pe piata, dar nu mai este vorba despre telecomunicatii.
Intracom, o alta societate mare – filiala a companiei cu acelasi nume din Grecia -, a raportat o reducere a activitatii cu aproape 50%. Insa in acest caz nu se vorbeste de abandonare, ci de mari asteptari in privinta proiectelor de informatizare ale administratiei publice.
Serviciile, invingatoare in lupta cu productia
Practic, implementarea societatii informationale s-a resimtit pana in prezent, aproape in exclusivitate, in evolutia serviciilor de comunicatii. Acest sector a inregistrat constant, dupa 2000, ritmuri ridicate de crestere. Potrivit CNP, perspectivele sunt asemanatoare, potentialul de cerere fiind ilustrat si de dinamica accesului societatii la astfel de servicii. De exemplu, in 2005 au fost peste 13 milioane de utilizatori de telefonie mobila (circa 10,2 milioane in 2004), peste 3,5 milioane abonati la TV prin cablu (in crestere cu circa 5% fata de 2004). De asemenea, numarul utilizatorilor de Internet a ajuns la aproape 30% din populatia tarii.
Cu toate acestea, investitiile realizate in industria de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii, raportate la investitiile din industrie, reprezinta doar 0,5% din total. Si aceasta, pentru ca pana in prezent majoritatea investitiilor straine s-au orientat catre dezvoltarea serviciilor de comunicatii si mai putin pe productia de echipamente pentru acest domeniu.
Drepturile de proprietate, greu de pazit
Ceea ce merge bine acum este asamblarea de calculatoare. Aceasta activitate are o evolutie care urmareste indeaproape cresterile ce se inregistreaza pe piata de IT&C, dar, din pacate, nu poate fi vorba aici despre utilizarea unor componente autohtone, decat intr-o foarte mica masura. „Este si greu sa speram prea mult in investitii mari pentru deschiderea unor linii de productie pentru astfel de componente”, a aratat Valentin Negoita, presedintele APDETIC. „Noi avem inca o mare problema cu apararea drepturilor de proprietate industriala, iar acesta este un punct critic. Nu poti sa vii si sa investesti masiv in producerea unor echipamente si componente cu o mare valoare adaugata si sa risti oricand sa te trezesti cu toate planurile si documentatia care stau la baza productiei respective imprastiate peste tot. Sigur, avem legislatie in domeniu, dar nu exista competente inalte in aplicarea ei. In marile fabrici din lume masurile de securitate sunt extrem de stricte: unui angajat care pleaca dintr-o companie i se sterg toate codurile de acces in cel mult trei ore, iar ceilalti sunt scanati, si la venire si la plecare, pentru a nu avea ceva in plus sau in minus, la terminarea programului de lucru”, a adaugat el. Aceste reguli sunt greu de inteles, dar si mai greu de acceptat de catre angajatii din Romania.
