Bugetarii aşteaptă cu nerăbdare revenirea la salariile de dinainte de 2010, astfel încât să recupereze reducerile de 25% operate de autorităţi. Guvernul a făcut un prim pas la începutul anului 2011 când a avut loc creşterea salariilor cu 15%. Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierul Emil Boc, a explicat pentru romanialibera.ro care este soluţia pentru ca salariile bugetarilor să crească din nou în acest an.
În ce condiţii ar mai putea creşte salariile bugetarilor în acest an?
Salariile pot să crească, dar lucrurile trebuie să respecte principiul foarte clar al prudenţei fiscale, in conditiile in care obiectivul nostru este să diminuăm deficitul bugetar în continuare, iar cresterea economica nu este inca suficient de puternica pentru a putea deschide supapa promisiunilor responsabile. Bugetul prevede pe anul în curs un deficit de 4,4%, respectiv de 3% pentru 2012. Or, asta presupune păstrarea cheltuielilor salariale într-o anvelopă, adică limitarea lor ca volum. Soluţia, dacă dorim creşteri salariale semnificative în aparatul public, este o nouă restructurare numerică a personalului, restructurare care poate să aibă loc în paralel cu informatizarea. Ziarele, ca de altfel toată media, sunt într-o cursă concurenţială on-line; la fel se întâmplă şi în maşinăria guvernamentală, care intră într-o cursă de informatizare, de eficientizare a serviciilor sale publice, de împrietenire cu contribuabilul, de acces mai facil la informaţiile din diferitele instituţii. Se doreşte o interconectare a bazelor de date şi, în egală măsură, o interfaţă mai prietenoasă cu beneficiarul sau cu contribuabilul român. Din acest punct de vedere, procesul de informatizare se poate traduce într-un număr mai redus de personal. El va fi un proces natural de modernizare. Nu uitaţi că posturile au fost blocate, se pot ocupa maxim 15% din posturile devenite vacante ulterior momentului blocării lor. Discutăm acum şi despre diminuarea contribuţiilor sociale în a doua jumătate a anului care se poate regăsi în salarii mai mari, dar nu obligatoriu. Există mai multe variante de lucru, iar la momentul potrivit vom face publice informaţiile.
Ne putem aştepta ca în toamnă să apară o schimbare la CAS?
Da, este plauzibilă modificarea în jos, adica diminuarea poverii fiscale pe muncă. Ea se află încă la un nivel mult prea ridicat la nivel european. Dar trebuie să adăugam un lucru foarte clar din perspectiva fiscalităţii, mai ales atunci când ne comparăm cu statele europene: va trebui să găsim un echilibru just între obligaţiile sociale ale statului şi gradul de disponibilitate al românilor de a plăti taxe şi impozite către statul român. De ce spun asta? Pentru că fiscalitatea în România este mult mai mică pe ansamblu decât în Europa, excepţie făcând povara fiscală pe muncă. Cota unică pe profit şi pe venituri este la unul din cele mai mici niveluri. Or, din acest punct de vedere va trebui să decidem dacă vrem o fiscalitate mai mică din toate punctele de vedere şi atunci diminuăm CAS, diminuăm cota unică, diminuăm TVA, însă renunţăm şi la parte din serviciile sociale de care beneficiam şi la care asistam în mod pasiv. Trebuie să găsim un substitut pentru stat în furnizarea unor servicii sociale: fie prin externalizare către organizaţiile neguvernamentale, fie printr-o implicare mai mare a bisericii în furnizarea acestora, fie prin externalizarea unor servicii publice în zona privată, fie prin participarea mult mai activă a societăţilor stimulând fiscal responsabilitatea socială corporativă. Această dezbatere foarte serioasă, cu multe argumente pro şi contra, încă nu a avut loc la nivelul societăţii româneşti. Simpla bătălie dintre cota unică şi cota progresivă e lipsită de trăinicie şi, implicit, de viziune.
