Deşi ministrul Sănătăţii a promis că vă reorganiza spitalele până la 1 aprilie, până acum a reuşit să închidă doar Caritasul şi să comaseze alte 15 unităţi sanitare. Următorul închis va fi cel de boli dermato-venerice „Scarlat-Longhin” din Bucureşti, retrocedat familiei Mociorniţă.
Închiderea Spitalului Caritas din Bucureşti a pus pe drumuri 470 de angajaţi, medici, asistente şi infirmiere, care încă nu au fost repartizaţi în alte unităţi sanitare. Deşi mulţi dintre ei au semnat cereri de transfer, astăzi nici unul dintre aceştia nu va ajunge la muncă. Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor din cadrul Primăriei Capitalei, a promis însă că nici un angajat al Caritasului nu va rămâne pe drumuri şi că se va găsi un loc pentru fiecare în cele 40 de spitale din Bucureşti. „În două-trei săptămâni, oamenii vor fi repartizaţi. În acest timp, vor fi plătiţi. Mai sunt însă de făcut mici aranjamente în spitalele în care vor fi transferaţi, spre exemplu la Spitalul Malaxa din Bucureşti”, a declarat Savu.
Acesta a spus că Spitalul Caritas ar fi trebuit închis cu mult timp în urmă. „Pentru medicii şi asistenţii care au lucrat acolo va fi mult mai bine în spitalele de transfer. Vor avea cu totul alte condiţii”, a spus el. Totuşi, medicii nu par deloc satisfăcuţi de această situaţie, având în vedere că vor ajunge în echipe deja formate, iar unii şefi de secţie vor deveni simpli angajaţi.
Următorul pe listă, „Scarlat Longhin”, din Capitală
Până în vară urmează să fie închis şi spitalul de boli dermato-venerice „Scarlat-Longhin”, din Bucureşti, care a trecut printr-un proces de retrocedare. Medicii care lucrează în acest spital spun însă cu nu ştiu nimic mai mult decât că vor fi transferaţi în Spitalul de boli infecţioase „Victor Babeş”, din Bucureşti. „Din punct de vedere profesional este mult mai bine pentru noi. Spitalul „Victor Babeş” este modernizat şi are mai multe specialităţi medicale”, a spus medicul dermatolog Mircea Tampa, de la Spitalul „Scarlat Longhin”. Directorul Marius Savu susţine că în cazul spitalului de boli dermato-venerice se va proceda diferit faţă de Caritas şi că transferurile de personal vor fi făcute treptat. „Spitalul Caritas trebuia închis urgent, dar la „Scarlat Longhin” vom muta om cu om, fără să se creeze haos”, a promis acesta.
Comasarea spitalelor, amânată
În ceea ce priveşte comasarea spitalelor, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, face un pas înapoi. Deşi măsura a fost anunţată cu mare tam-tam în urmă cu un an, listele pe care sunt trecute unităţile sanitare vizate de comasare vor fi reanalizate săptămâna aceasta. „Deocamdată, am reprofilat 67 de spitale şi le-am transformat în cămine de bătrâni. Urmează să mai facem publică o altă listă cu spitale de comasat”, ne-a anunţat ieri, Oana Grigore, director de comunicare la Ministerul Sănătăţii.
Surse din sistemul sanitar susţin însă că se fac presiuni pentru ca unele spitale să nu fie comasate, însă majoritatea directorilor se arată indiferenţi vizavi de acest proces. „Cum vrea ministrul aşa să facă. Pe mine dacă mă uneşte cu Institutul Hociotă n-am nimic împotrivă. Îl fac centru de cost separat şi nu mă bag în organizarea lor”, spune Cătălin Cârstoiu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, spital căruia urma să i se alipească Institutul de Fonoaudiologie din Capitală. Nici directorii de la „Matei-Balş” şi „Fundeni” nu ştiu cum va evolua situaţia în cazul lor şi aşteaptă ordine de la ministru.
Experţii în sănătate susţin că toate aceste măsuri privind desfiinţarea, reprofilarea şi comasarea spitalelor s-au luat sub presiunea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, fără să existe o strategie bine pusă la punct. „Nu a existat o analiză internă justificată, nu s-a făcut o etapizare a procesului. Nu spun că măsura nu era necesară, dar s-a tot amânat acreditarea spitalelor, proces prin care spitalele s-ar fi autodesfiinţat fără circ”, consideră Sorin Paveliu, fost parlamentar în Comisia de sănătate a Senatului.
50% din bugetul Sănătăţii, consumat de spitale
67 de spitale care au fost reprofilate şi transformate în cămine de bătrâni nu vor mai primi de astăzi fonduri din partea Casei Naţionale de Sănătate. Primăriile în subordinea cărora au fost trecute sunt obligate să le finanţeze.
50% din bugetul Sănătăţii este consumat de spitale. România înregistrează mai multe internări decât media europeană.
Banca Mondială a impus României să reducă numărul de paturi din spitale şi, implicit, pe cel al internărilor.