Guvernul îşi propune în noul program de guvernare iniţierea procedurilor de înscriere a ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO, informează Mediafax.
De asemenea, la capitolul „Cultură” al programului adoptat de Guvern se menţionează „demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural”.
Tot la capitolul „Cultură”, promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, reprezintă o direcţie de acţiune a Guvernului, potrivit proiectului adoptat în Guvern.
O altă direcţie de acţiune este „încurajarea şi sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România”. „Repertoriu II, precum şi adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003”, este un alt punct prevăzut în programul adoptat în Guvern.
Totodată, potrivit programului adoptat, se are în vedere întregirea misiunii Institutului Naţional al Patrimoniului cu o dimensiune de formare continuă şi de atestare a profesioniştilor patrimoniului naţional.
„Constituirea, pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului, a unui centru naţional de restaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şi care să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şi obiectelor de patrimoniu mobil, prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale, dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar şi lansarea proiectului «Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice»”, în cooperare cu Academia Română, sunt alte aspecte menţionate în programul adoptat de Guvern.
Anul acesta, poliţiştii au deschis un dosar penal pentru distrugere în cazul operelor lui Constantin Brâncuşi din municipiul Târgu-Jiu care, anul trecut, au fost spălate cu jet de apă sub presiune, în urma operaţiunii Poarta Sărutului îngălbenindu-se.
Ministerul Culturii a suspendat protocolul încheiat cu Primăria Târgu-Jiu pentru monitorizarea stării operelor lui Constantin Brâncuşi, expuse în două parcuri din oraş, a anunţat, în luna februarie, secretarul de stat Radu Boroianu, precizând că decizia se va aplica, cel mai probabil, pentru o jumătate de an. Potrivit lui Boroianu, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Direcţia de Patrimoniu din Ministerul Culturii şi Institutul Naţional al Patrimoniului au obligaţia să monitorizeze operele respective în perioada suspendării protocolului.
Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, Ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorat unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi care avea la data conceperii ansamblului (1935-1936) o recunoaştere mondială.
Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie „Calea Eroilor”, având o lungime de 1,5 kilometri cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt Masa tăcerii – situată în grădina publică lângă malul râului Jiu. Este realizată din piatră (calcar de Bampotoc) şi este înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidra), fiind realizată în 1938 -, aleea scaunelor – 24 scaune din piatră, pătrate (în forma de clepsidră) dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura înte grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului – un portal de mari dimensiuni realizat din travertin, fiind realizată între 1937 şi 1938 – şi Coloana – situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.
Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului-ministru liberal Gheorghe Tătărescu.
Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
