Desi nu pot fi laudate deoarece le-au lipsit coordonarea, viziunea si capacitatea de management, guvernele de dupa 2001 nu au facut prostii majore in domeniul economic, cel putin pana in 2007, si au asezat tara pe o tendinta de crestere si prosperitate, spun analistii de la Societatea Academica Romana (RAS) in raportul "Primul an al Romaniei in UE".Romania ar trebui sa abandoneze practica de a tine secretul in chestiunea cheltuirii fondurilor europene si sa creeze, pentru uzul public, un sistem trimestrial sau semestrial de raportare, structurat pe principalele programe, recomanda SAR.
"Acest tip de date exista in sistem si pot fi publicate cu cost zero, dar in prezent sunt tinute la secret intr-un cerc restrans de oficiali romani si la DG Regio in Bruxelles", spune raportul SAR.
In esenta, deficitul bugetar, inflatia si angajamentele financiare ale Guvernului din a doua jumatate a anului 2007 ar trebui urmarite mai bine, iar datele privind fondurile de asigurari sociale prezentate de Executiv se bat cap in cap. Nerealista este si speranta, inclusa in calculele bugetare, ca Romania va reusi sa absoarba fonduri europene in valoare de 4 miliarde euro dupa ce n-a reusit sa atinga plafonul annual de cheltuieli de 2 miliarde euro. "Devierile anterioare de la planificarea bugetara n-au fost niciodata discutate si explicate si nu s-a invatat nici o lectie din aceste experiente", avertizeaza analistii de la SAR.
Reforma fiscala, descrisa de introducerea cotei unice, a fost un succes, a marit veniturile bugetului de stat, a atras investitii straine directe si nu s-a transformat intr-o povara pentru romanii mai saraci, concluzioneaza raportul anual al SAR.
Insa veniturile in plus capturate la bugetul statului nu au fost prost planificate si cheltuite. Totusi, noteaza raportul Societatii Academice, implicarea statului in economie s-a diluat, au fost initiate cele mai dificile si dureroase reforme, iar Romania a cunoscut o crestere constanta a economiei, devenind din ce in ce mai atractiva pentru investitiile straine. "Perspectiva ca Romania sa devina un stat membru al Uniunii Europene a oferit o mai buna ancorare in aquis-ul comunitar si in aplicarea legilor", mentioneaza raportul SAR. In general, noteaza analistii SAR, "perioada 2001-2006 poate fi privita ca una de retragere prudenta a statului din economie". Deschiderea granitelor UE pentru cetatenii romani a creat un castig de eficienta sub forma transferurilor de bani din strainatate si a disparitiei somajului ca problema sociala acuta.
Romania are insa institutii slabe si sufera de clientelism politic la nivel inalt, iar agentiile de reglementare sunt incapabile sa cenzureze decizia politica sau sa supravegheze eficient piata, avertizeaza SAR.
Slabiciunea autoritatilor independente care au fost create cu scopul de a deveni arbitri ai pietelor pe care le supravegheaza, cum sunt Consiliul Concurente, autoritati de reglementare sectoriala, Autoritatea pentru Monitorizarea Achizitiilor, tradeaza o deficienta generala. Aceste institutii sunt "slabe si timide, fiind considerate de demnitari si de publicul general ca un fel excrescente ale ministerelor care stau si asteapta instructiuni de sus".
SAR semnaleaza impasul in care a ajuns contractul cu Ford Motors de privatizare a Uzinei de autoturisme din Craiova, un contract "vital pentru industria auto din Romania", care este pus acum sub semnul intrebarii deoarece partea romana nu si-a indeplinit obligatia de a notifica tranzactia la Bruxelles. "O tacere stranie s-a asternut acum asupra afacerii si nimeni nu a explicat cine este responsabil."
Raportul mai atrage atentia asupra consecintelor unei decizii a Tribunalului din Dolj referitoare la aplicarea salariului minim negociat intre sindicate si patronate si in sectorul public, decizie care are ca argument evitarea discriminarii. "Decizia da nastere unui sistem absurd", avertizeaza SAR, "care nu poate functiona practic", deoarece "reduce guvernul la rolul de lobbyst pe langa partenerii sociali", care nu poate finaliza bugetul pana ce nu stie cum s-au inteles sindicatele si patronatele. Justitia din Dolj a interpretat miop o legislatie ambigua, dar Guvernul s-a pus singur in aceasta situatie, deoarece nu a luat masuri din timp de clarificare a chestiunii si a confirmat temerile analistilor privind slabiciunea sa politica.
