Discuţiile dintre guvernul elen şi reprezentanţii UE şi FMI au decurs bine, a afirmat duminică Papaconstantinou, arătându-se încrezător că Grecia va obţine, în luna mai, ajutorul extern necesar finanţării datoriei de stat uriaşe, citat de Mediafax.
El a transmis totodată un avertisment investitorilor care au pariat în ultimele luni pe default-ul Greciei: „Tot ceea ce pot spune este că vor pierde”.
Confruntat cu datorii uriaşe (de circa 120% faţă de PIB) şi cu cel mai mare deficit din UE (13,6% din PIB în 2009), guvernul elen a cedat vineri presiunilor de pe pieţele financiare şi a solicitat oficial ajutor extern, declanşând prima procedură de „bailout” pentru un stat din zona euro.
Atena a anunţat deja măsuri de austeritate în valoare de miliarde de euro, inclusiv majorări de taxe şi reducerea salariilor din sectorul public, care au declanşat proteste violente şi greve, notează Reuters.
Statul elen trebuie să obţină ajutor extern până pe 19 mai, când trebuie să se achite de o serie de datorii ajunse la scadenţă.
Papaconstantinou a minimalizat temerile legate de posibilitatea ca Germania, care se pregăteşte de alegeri regionale pentru începutul lunii mai, ar putea bloca acordul de ajutor destinat Greciei, extrem de nepopular printre germani.
Oficialul elen a arătat că, chiar şi în lipsa aprobării parlamentare necesară în unele state membre, Grecia ar încasa totuşi sprijinul de la FMI şi împrumuturi de la ţările din zona euro care au avizat iniţiativa.
Pe de altă parte, Ewald Nowotny, membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a negat speculaţiile conform cărora criza din Grecia se va răspândi şi în alte state din zona euro.
„Nu există o cauză economică pentru o discuţie despre contagiune”, a afirmat oficialul BCE într-un interviu acordat la Washington, citat de Agerpres.
Temerile că problemele din Grecia s-ar putea extinde în alte state cu datorii mari din zona euro au dus la creşterea randamentelor obligaţiunilor unor state, printre care Spania şi Portugalia.
„Desigur, Spania nu este Grecia”, a declarat vineri preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, după întâlnirea cu şefii Finanţelor din G20.
Săptămâna trecută FMI a avertizat că vor exista consecinţe „severe” în Europa dacă nu se va reuşi reducerea datoriei publice, după ce a majorat în creştere prognoza privind creşterea economiei Statelor Unite în acest dar, menţinând neschimbate estimările pentru zona euro, la unu la sută.
Grecia nu va fi probabil ultimul stat din zona euro care are nevoie de ajutorul Fondului Monetar Internaţional, pentru că Irlanda, Spania şi Portugalia sunt „izbitor de vulnerabile”, a declarat într-un interviu fostul economist şef al FMI, Kenneth Rogoff.
Randamentele obligaţiunilor emise de Irlanda, Spania şi Portugalia au crescut săptămâna trecută deoarece investitorii sunt îngrijoraţi de capacitatea acestor state de a-şi reduce deficitele bugetare şi de a evita soarta Greciei.
Irlanda a avut anul trecut cel mai ridicat deficit bugetar din zona euro, de 14,3 la sută din PIB, în timp ce al Greciei a fost de 13,6 la sută din PIB, al Spaniei de 11,2 la sută din PIB şi al Portugaliei, de 9,4 la sută din PIB.
Orice împrumut acordat Spaniei de FMI va părea mai mic decât cel acordat greciei deoarece economia spaniolă este de patru ori mai mare. Deşi datoria Spaniei reprezintă 53,2 la sută din PIB comparativ cu cea de 115,1 la sută din PIB a Greciei, ea se ridică totuşi 560 miliarde de euro, mai mult decât dublu faţă de cea a Atenei. Irlanda are o datorie de 105 miliarde de euro, sau 64 la sută din PIB, iar Portugalia are o datorie de 126 miliarde de euro, echivalentul a 76,8 la sută din PIB.
„Redresarea economică va atenua problema datoriei. Va fi foarte dificil pentru Europa să realizeze o redresare sustenabilă”, susţine Rogoff.
