Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% este o măsură temporară, valabilă până la 31 decembrie, astfel că Guvernul va trebui să găsească soluţiile juridice pentru a nu fi obligat de Curtea Constituţională să readucă de la 1 ianuarie toate veniturile la nivelul anterior scăderii. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că mai mulţi reprezentanţi ai partidelor politice au ridicat această problemă în discuţiile cu reprezentanţii FMI, care sunt îngrijoraţi la rândul lor că, dacă va fi luată o astfel de decizie de către Curtea Constituţională, ţintele fiscale stabilite pentru anul viitor nu vor mai fi atinse sau vor fi adoptate noi măsuri de austeritate, pentru a compensa cheltuielile suplimentare.
Curtea Constituţională a dat aviz de constituţionalitate pe tăierea salariilor bugetarilor cu 25% pentru o perioadă temporară, până la 1 ianuarie, fiind invocată starea de urgenţă prevăzută la articolul 53 din Constituţie, iar dacă prin legea salarizării unitare mai multe categorii de salarii nu revin la nivelul anterior scăderii, noua lege ar putea fi considerată neconstituţională. Mai mult, în cazul în care salariul minim va fi majorat, vor fi efectuate reduceri suplimentare la anumite categorii de venituri, pentru a rămâne în anvelopa cheltuielilor salariale stabilite cu FMI, iar în acest caz, Curtea Constituţionaă ar putea declara neconstituţională inclusiv legea unitară a salarizării, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat luni că „ar putea fi loc” pentru o creştere a salariului minim , dar o astfel de decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare prea mare ar avea efecte negative. Ulterior, surse participante la discuţiile cu Fondul au afirmat pentru Mediafax că FMI a transmis Guvernului că nu poate accepta pentru anul viitor o majorare a salariului minim pe economie mai mare de 650 lei, sub nivelul de minim 700 lei avansat în discuţii de reprezentanţii Executivului.
