» Agentia Fitch a plasat asupra imprumuturilor in lei si euro ale Romaniei o perspectiva negativa.
» Finantele nu mai pot lansa, la un cost rezonabil, emisiunea de obligatiuni de 500 milioane de euro.
» Bancile comerciale vor scumpi creditele in valuta pentru clientii lor.
Imediat dupa ce agentia de evaluare financiara Fitch a schimbat, de la stabil la negativ, perspectiva ratingului Romaniei pentru imprumuturile pe termen lung in lei si valuta, leul a pierdut 0,67% din cotatia afisata de banca centrala la mijlocul sedintei de schimburi valutare si Bursa a scazut cu 2%. Fitch a anulat astfel efectele unei interventii a bancii centrale, care a scos din piata, cu un cost de 8%, 550 milioane de lei (cam 148 milioane euro). Deprecierea monedei nationale nu este insa singurul efect negativ al cartonasului galben aratat ieri de Fitch, spun analistii. Perspectiva scumpirii creditelor si a cresterii costurilor imprumuturilor statului din pietele externe se adauga nervozitatii investitorilor straini si romani. Deficitul de cont curent, indicator care arata ca importatorii scot mai multa valuta din tara decat aduc investitorii straini si romanii care lucreaza afara, este principala vulnerabilitate a economiei romanesti si cauza deteriorarii perspectivei de rating. Bulgaria, Estonia si Letonia au fost si ele penalizate, la pachet cu Romania. "Deficitele de cont curent ale Romaniei, Bulgariei si statelor baltice s-au adancit pana la niveluri ingrijoratoare, atat din punctul de vedere al standardelor actuale, cat si din perspective istorice", a explicat analistul Edward Parker de la Fitch.
Bani mai scumpi
"E clar ca decizia Fitch va avea un efect negativ asupra emisiunilor de euroobligatiuni ale statului care sunt deja in piata si pune sub semnul intrebarii oportunitatea unor imprumuturi ale Ministerului Economiei si Finantelor din pietele externe de capital", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. Deja, observa Dumitru, randamentul bondurilor romanesti s-a micsorat. "Daca in vara diferenta dintre cotatia de cumparare si cea de vanzare (spread) a eurobondurilor romanesti fata de bondurile germane, ca referinta, era de 0,2-0,3%, acum ecartul este de aproximativ 1,2%. A crescut ca urmare a cresterii perceptiei de risc si pietele penalizeaza acest lucru", a explicat Dumitru. Pe de alta parte, investitorii se tem ca o perspectiva negativa e inca un pas catre reducerea ratingului.
"Nu stiu daca Ministerul Finantelor mai poate sa lanseze, la un cost rezonabil, emisiunea de obligatiuni de 500 milioane de euro pe pietele externe, cred ca deja ar fi mai ieftin un imprumut din piata interna", a avertizat Dumitru. si bancile comerciale romanesti vor avea costuri mai mari asociate finantarii in euro, chiar daca se imprumuta de la banca-mama, care face fata, oricum, unei lipse de lichiditati pe marile piete internationale. "Pentru finantare, bancile romanesti vor plati si ele o prima de risc, chiar daca se imprumuta de la grupul-mama. Pentru a-si indeplini tintele de profit, bancile vor scumpi creditele. O parte din marile banci au si urcat dobanzile la credite", spune Dumitru.
Biroul de presa al Ministerului Economiei si Finantelor a constatat ca ingrijorarea privind deficitul contului curent e o problema regionala si interpreteaza optimist remarca analistilor de la Fitch privind asa-zisul avantaj al faptului ca Romania nu are o moneda legata de euro.
Pauna: Cursul e o supapa
Intr-un raport separat, Banca Mondiala spune ca perspectivele de a corecta problema deficitului de cont curent sunt reduse in Romania si Bulgaria in viitorul apropiat. Dimpotriva, spune Catalin Pauna, economist al Bancii Mondiale, politica monetara va ramane principala ancora a mentinerii echilibrului economiei, in conditiile unei politici de venituri si fiscale prudente. "Cursul de schimb e o supapa. Cresterile actuale de salarii, ancorate in dinamica productivitatii muncii si intentia Finantelor de a controla cheltuielile excesive, sunt semnale destul de pozitive.
