Pe măsură ce guvernele din eurozonă impun reduceri la o scară nemaiîntâlnită de zeci de ani, Grecia asistă la demonstraţii violente şi la greve generale, care s-au putea extinde şi în alte ţări, avertizează cotidianul britanic Financial Times (FT), citat de Agerpres.
În Spania, sindicatele au ameninţat joi cu proteste şi manifestaţii la nivelul întregii ţări. Şocul crizei, scrie FT, este palpabil în ţările care părăsit sărăcia pentru prosperitate în timpul zecilor de ani de creştere economică aproape neîntreruptă, de la al Doilea Război Mondial încoace, bucurându-se de beneficiile materiale oferite de aderarea la Uniunea Europeană.
Noua realitate impusă de guvernul socialist de la Atena – o reducere cu 12% a salariilor funcţionarilor publici, reduceri ale pensiilor şi pierderi de slujbe în companiile sectorului public – i-a şocat pe angajaţii sectorului de stat supradimensionat, scrie publicaţia britanică.
O reducere similară, chiar dacă mai puţin dură, este impusă de către guvernul socialist de la Madrid. Premierul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero, i-a nemulţumit pe foştii aliaţi din sindicate tăind salariile în rândul funcţionarilor publici cu 5% începând de luna viitoare, în cadrul eforturilor de a reduce deficitul.
În nord, germanii trăiesc la înălţimea reputaţiei lor de lucrători silitori, conştienţi de eternul compromis între servicii şi taxe. La alegerile de duminică, 9 mai, mulţi votanţi din Renania de Nord-Westfalia au fost de acord să plătească mai multe impozite, în loc să asiste la închiderea grădiniţelor şi piscinelor locale, iar Franţa s-ar putea confrunta cu proteste masive ca urmare a unei îngheţări a cheltuielilor pe o perioadă de trei ani.
În nord-vestul Europei, Irlanda şi Marea Britanie au fost naţiunile care au cheltuit cel mai mult, în condiţile în care boomul imobiliar şi al serviciilor financiare a crescut nesustenabil înainte de anii dinaintea colapsului Lehman Brothers.
În Marea Britanie, fostul şi actualul guvern au propus reduceri masive în cheltuielile publice, însă acestea nu au fost abordate prea mult în campanie, iar detaliile rămân secrete. Nu se ştie încă dacă Marea Britanie îşi va accepta soarta, însă chiar şi reducerile relativ mici – de 500 de milioane de lire – în cheltuielile universităţilor – au adus anul acesta proteste.
Potrivit FT, italienii au simţit că s-a strâns cureaua în ultimii ani, însă cuvântul “austeritate” nu a intrat în vocabularul politic al premierului italian Silvio Berlusconi. Pe parcursul ultimilor 5 ani, atât guvernele de centru-dreapta cât şi cele de centru-stânga au ţinut în frâu cheltuielile, păstrând cota deficitului bugetar din PIB la niveluri gestionabile.
În Portugalia, locuitorii săi, conservatori din punct de vedere economic, răspund măsurilor de austeritate făcând economii, punând pe lista cu priorităţi rambursarea împrumuturilor ipotecare şi apărându-şi locurile de muncă. Ca şi în recesiunile anterioare, când mii de oameni au muncit fără a fi plătiţi, ţara a optat pentru rezistenţă în locul revoltei. După zece ani de creştere economică – e drept că cea mai scăzută din eurozonă – portughezii se confruntă cu alţi patru ani de “strânsul curelei” cu din ce în ce mai multă frustrare.
