Noul plan al gazoductului Nord Stream care traverseaza Marea Baltica, apartinand gigantului rus Gazprom, traseaza o linie de demarcatie intre Europa de Est si cea de Vest, creand temerea est-europenilor privind o noua era de dominatie rusa, comenteaza The New York Times, in editia electronica, citata de Mediafax.
In timp ce proiectul ruso-german ofera beneficii clare in domeniul energiei Europei de Vest, liderii din Europa Centrala si de Est se tem ca acesta va conduce la o noua era de dominatie rusa a livrarii de gaze naturale in fostele republici sovietice. Cu zacamintele sale de gaze si reteaua de legaturi personale, Rusia a reusit sa ii divida pe membrii Uniunii Europene, care s-au angajat sa actioneze colectiv pentru protectia securitatii lor energetice.
In prezent, gazele rusesti trec prin Europa de Est pentru a ajunge in Vest. Daca Rusia opreste gazele pentru un vecin din est, acest lucru este resimtit in alte tari mai puternice si mai bogate din vest. Noul gazoduct Nord Stream va schimba aceasta ecuatie, oferind Rusiei o linie separata de alimentare catre vest. Ca rezultat, afirma numerosi experti in domeniul securitatii si oficiali est-europeni, Rusia va avea si mai mult spatiu pentru a practica politica gazoductelor cu vecinii sai. "Ieri tancuri, astazi petrol", a declarat Zbigniew Siemiatkowski, un fost sef al serviciului polonez de securitate.
Insa, Gazprom, care alimenteaza Europa cu 28 la suta din gazele sale, afirma ca acest proiect, in valoare de 10,7 miliarde de dolari este comercial, si nu strategic. Oficialii europeni au prezentat proiectul ca pe unul ce va ajuta la unirea Europei si la consolidarea securitatii sale energetice.
Dar oficialii din Europa centrala si de Est se tem ca in timp ce profiturile de pe urma gazoductului vor ajunge la furnizorii rusi si companiile germane de utilitati, tarile care s-au aflat sub umbrela sovietica vor deveni mai vulnerabile la santajul energetic. Astfel de tactici nu ar fi noi, o organizatie afiliata Ministerului suedez al Apararii identificand 55 de cazuri in care intreruperea livrarilor energetice in Europa de Est a fost decisa din motive politice, de la destramarea Uniunii Sovietice.
In plus, directorul proiectului, Matthias Warnig, a fost capitan in Directia de informatii externe a politiei secrete est-germane, STASI, in anii '80. In aceeasi perioada, actualul premier rus Vladimir Putin era agent KGB la Dresda, in Germania de Est, noteaza New York Times.
