„Mai mulţi cetăţeni bulgari au declarat că obişnuiesc să îşi facă cumpărăturile în România, în zona Constanţei, acolo unde găsesc la preţuri mai mici produse cum ar fi iaurt de fructe, haine pentru copii sau carne de porc”, anunţă ziarul bulgar Standart.
Pe medie, preţurile sunt în continuare mai mici în Bulgaria, însă o dată cu deprecierea leului au apărut şi destule excepţii.
În primul rând, benzina, care, în ciuda oscilaţiilor de preţ, este constant cu minimum 20% mai ieftină în România şi mult mai bună calitativ. În al doilea rând, pâinea, care la bulgari ajunge la 1 leva (jumătate de euro), iar la noi poate fi cumpărată cu 7,5 cenţi. Apoi, carnea de porc, mai ieftină la noi cu până la un euro pe kilogram, şi fasolea, mâncare tradiţională pentru bulgari, însă foarte scumpă. Tot de aici îşi mai cumpără apă minerală pentru simplul motiv că la ei nu se prea găseşte. Însă aici excepţiile se cam opresc.
Pescarii-importatori
La Giurgiu, diferenţa mare dintre preţul pe kilogramul de crap vândut la Ruse şi nivelul din România a condus la reconversia profesională a pescarilor. „Decât să mai dăm bani pe autorizaţii, pe plase şi nici să nu prindem, mai bine cumpărăm direct de la bulgari şi vindem aici”, ne spune un pescar cu spaţiu de vânzare în piaţa centrală a oraşului. Deşi peştele este prins în aceeaşi Dunăre la o distanţă de nici un kilometru, la bulgari crapul costă 3 leva pe kilogram, adică 1,5 euro sau 6 lei, în timp ce la Giurgiu sub 12 lei nu este de găsit. Cum „importatorul” cu care am discutat aducea în jur de 200 de kilograme de peşte pe săptămână, profitul obţinut de el este de aproximativ 1.200 lei, din care scădem, desigur, taxa de pod (la noi, pentru că la ei se scapă uşor), dar şi „partea celor de la vamă”.
Şi aria de acţiune a bişniţarilor s-a extins semnificativ o dată cu dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Bulgaria, în portofoliul lor intrând, de exemplu, brânza, care la Ruse este cumpărată cu aproximativ 3 leva sau 6 lei, iar aici este vândută cu cel puţin 10 lei pe kilogram. Aceeaşi situaţie apare şi când este vorba despre clasicii castraveţi în oţet sau le fel de cunoscutele sticle de ketchup bulgăresc.
Limba română, plata în lei
De când cu intrarea comună în Uniunea Europeană, a început să înflorească şi turismul. Tot în Bulgaria, bineînţeles, iar aici nu este vorba doar despre celebrele vacanţe la mare. Chiar şi într-un oraş mai degrabă industrial precum Ruse (al treilea ca mărime din Bulgaria), românii vin puhoi. De altfel, aici meniurile sunt inclusiv în română, ospătarii vorbesc cel puţin decent româneşte, iar plata se poate face şi în lei, dacă nu preferaţi leva sau euro. Românii sunt de găsit şi în cluburi. Şi au şi de ce să vină, pentru că o bere, de exemplu, costă la Ruse 1,5 leva, adică 0,75 euro sau aproape 3 lei. Surpriza mare vine însă atunci când vorbim despre o masă la restaurant. Patru persoane la un restaurant cu specific bulgăresc (care poate deveni la cerere românesc) cheltuiesc în jur de 30 euro pentru câte două feluri de mâncare.
La service peste Dunăre
Vecinii noştri sunt mai „accesibili” şi când vine vorba despre bunuri de folosinţă îndelungată. Preţurile electronicelor sunt cu până la 30% mai mici, iar românii profită de acest lucru cumpărând, mai ales, televizoare LCD şi plasme, dar şi detectoare de radar (sub 20 euro în Bulgaria). Ba, mai mult, pentru cei care au maşini proprietate personală, este o afacere să îşi facă revizia în Bulgaria. „Pe mine la Golf 5 m-a costat revizia 100 euro. În România dădeam cel puţin 900 lei (225 euro)”, spune un giurgiuvean.
Deşi s-au scumpit şi la sud de Dunăre, hainele rămân mult mai ieftine decât la noi. De exemplu, o pereche de pantofi sport de firmă costă doar 20 euro faţă de minimum 40 euro în România, în timp ce o pereche de pantofi normali costă doar 15 euro. Diferenţe mari apar, mai ales, la produsele din piele.
