38.9 C
București
duminică, 14 iulie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDNA cumpără un sistem de interceptare de peste trei milioane de lei

DNA cumpără un sistem de interceptare de peste trei milioane de lei

Direcția Națională Anticorupție se pregătește să semneze un “Contract de furnizare sistem multifuncțional de interceptare integrat”, contract care ar urma să coste 3.110.000 de lei, fără TVA.
Banii vor proveni de la bugetul de stat al României, mai exact “din fondurile bugetare aferente anului 2020 alocate prin rectificarea bugetară de la sfârșitul lunii august”.

Conform unui anunț publicat în această săptămână pe site-ul de licitații publice, noul echipament este încadrat, din punct de vedere financiar, în categoria “Sistem de telecomunicații”. Echipamentul se cumpără prin licitație restrânsă, iar data limită pentru depunerea ofertelor este 5 octombrie 2020. Licitația va fi atribuită pe baza criteriului “cel mai bun raport calitate – preț”, astfel că ar fi posibil ca valoarea totală estimată, indicată în anunț, să fie în final mai mică. Sau mai mare.

Prin acest contract, DNA vrea să cumpere un sistem portabil multifuncțional de interceptare, un autoturism tip SUV cu tracțiune 4×4 precum și servicii de instalare, configurare, întreţinere și update a sistemului de telecomunicaţii și a elementelor din compunerea lui.

La începutul lunii septembrie, Ministerul Justiției anunța că instanțele din România primesc 38 de milioane de lei în plus la rectificarea bugetară,  pentru a achiziţiona sisteme de videoconferinţă şi echipamente informatice. Evident, această sumă nu include și achizițiile destinate DNA – structură care face parte din Parchetul General, adică apare tot în schema Ministerului Justiției. Se observă că, în cazul DNA, un singur program de achiziție (cel pentru aparatura de interceptare) valorează aproape zece la sută din achizițiile destinate tuturor instanțelor din România.

Chiar dacă viitorul sistem de inteceptare al DNA poate fi socotit necesar în lupta anticorupție, o întrebare interesantă este ce s-ar fi întâmplat dacă DNA nu primea bani în plus la ultima rectificare bugetară. Probabil că acest sistem de interceptare nu se mai cumpăra în anul 2020. Nu e clar cât de afectată ar fi fost, în acest caz, lupta anticorupție.

“CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunțarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituționalitate, și până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepții de neconstituționalitate, ca să scape de condamnare”

Monica Macovei,

Fost ministru al Justiției

 

“Eu mă aştept să urmeze o dezbatere a societății, care trebuie să decidă dacă are resursele financiare, pe care le estimăm la un miliard de euro, pentru a duplica această infrastructură sau dacă se poate folosi în continuare infrastructura SRI-ului, asigurându-se eliminarea oricărei intervenţii umane, cu excepția poliţistului şi procurorului judiciar”

Raluca Prună,

Fost ministru al Justiției

 

Are cu adevărat nevoie DNA de tehnică de interceptare proprie?

Cele mai importante structuri ale Parchetului și-au constituit structuri proprii de interceptare care au nevoie și de oameni specializați și de aparatură.

 

De ce ar mai avea nevoie DNA în acest domeniu?

Procurorul Crin Bologa, numit șef al DNA în anul 2020, a anunțat că instituția lui încearcă “să se descurce” din punct de vedere tehnic și că va trimite oameni în Statele Unite, la FBI, pentru a se specializa.
 

O serie de componente ale Parchetului și-au alcătuit echipe proprii de interceptare a comunicațiilor, după izbucnirea scandalului privind protocoalele de colaborare cu SRI. În urma acelui scandal, CCR a decis, în anul 2016, că SRI nu mai are dreptul să realizeze interceptări în dosarele penale, iar colaborarea SRI cu procurorii a luat sfârșit. Nici serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne nu  a mai primit dreptul să colaboreze în dosarele procurorilor.
Drept urmare, Parchetul General, DNA şi DIICOT şi-au constituit structuri proprii de interceptare a comunicaţiilor. La momentul înființării, Ministerul Justiției anunța că PG, DNA și DIICOT vor primi în sprijin câte 40 de polițiști care să lucreze pe aceste sisteme tehnice.
Aparatura de interceptare de la PG, DNA și DIICOT este separată de cea de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, subordonat SRI.
Imediat după decizia CCR din anul 2016, adică din momentul în care a început să se descurce prin forțe proprii, DNA a anunțat că va avea nevoie de aproximativ 10,5 milioane de euro pentru a-și rezolva problemele tehnice și de personal create. La acel moment, DNA estima că, din această sumă totală, achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale va costa circa 1,15 milioane de euro și că achiziționarea de logistică specială pentru interceptarea comunicațiilor va costa circa 415.000 de euro.

Doar pentru a cumpăra un număr de 30 autovehicule de diferite tipuri, DNA indica un cost aproximativ de 650.000 de euro.

Separat, tot pentru personal specializat și pentru aparatură de interceptare, DIICOT indica un cost aproximativ de circa 25 de milioane de euro.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă