Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a alocat pentru deszăpezirea din această iarnă aproximativ 100 de milioane de euro. Adică un buget cu aproape 60 la sută mai mare decât anul trecut, potrivit digi24.ro.
Deszăpezirea în România este o operaţiune care costă statul şi de cinci ori mai mult faţă de statele nordice, unde iarna este mult mai lungă şi mai grea.
Având în vedere că România are aproximativ 16.000 de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi, un calcul ne arată că un kilometru de drum deszăpezit va costa în această iarnă 6.250 de euro. Asta înseamnă de până la cinci ori mai mult decât în ţările nordice, unde sunt cele mai grele ierni din lume.
În Finlanda, cheltuielile cu deszăpezirea sistemului de autostrăzi şi drumuri naţionale, care însumează 78.000 de kilometri, s-au ridicat anul trecut la 98 de milioane de euro. După un calcul simplu, rezultă că preţul pentru curăţarea unui kilometru de drum a fost de 1.256 de euro pentru statul finlandez, adica de cinci ori mai mic decât pentru România.
Şi în Islanda, costul deszăpezirii este cu mult mai mic faţă de cel anunţat de autorităţile din ţara noastră. Astfel, pentru degajarea unui kilometru de drum, guvernul de la Reykjavik a cheltuit doar 1.177 de euro. Totodată, autorităţile islandeze comunică cu populaţia care este rugată să facă sugestii pentru revizuirea planurilor de urgenţă în cazul unor căderi masive de zăpadă.
În Suedia, operaţiunile de curăţarea a drumurilor de zăpadă se ridică la puţin peste 1.400 de euro pe kilometru.
Costuri cu deszăpezirea relativ apropiate de cele din România găsim în regiunea Troms din Norvegia, 4.104 euro pe kilometru. Există, însă, o diferenţă majoră: aici se înregistrează cele mai grele ierni din Europa. Pentru ca circulaţia să se desfăşoare normal, după trecerea plugurilor de zăpadă, autorităţile norvegiene trimit utilaje speciale care sparg gheaţa de pe şosele.
Şi Moscova, oraş care se confruntă cu ierni lungi şi dure, cheltuieşte mai puţin decât România pentru deszăpezire. Autorităţile au alocat un buget de aproximativ 12 milioane de euro pe an pentru degajarea zăpezii din capitala Rusiei care se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de kilometri pătraţi.
Costuri cu deszăpezirea
2011 – 64 milioane de euro
2012 – 100 milioane de euro
sursa: CNADNR
Costuri cu deszăpezirea în ţările nordice
Norvegia – 4.104 euro pe km
Suedia – 1.406 euro pe km
Islanda – 1.177 euro pe km
Finlanda – 1.041 euro pe km
sursa: Money.ro
Regii asfalturilor, abonaţi şi la deszăpeziri
Marile firme constructoare de drumuri sunt pe lista ofertanţilor care se vor ocupa de întreţinerea din iarna această. Este vorba despre aceleaşi companii care s-au ocupat de dezăpeziri şi în anii trecuţi.
Pe lista publicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale se regăseşte firma Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache. Compania a depus oferte pentru întreţinerea Autostrazii Soarelui, tronsonul Bucureşti-Lehliu, şi pentru drumurile naţionale din Ploieşti.
Anul trecut, Romstrade, în asociere cu firma Straco Grup deţinută de oamenii de afaceri Alexandru şi Traian Horpos, a câştigat 24,3 milioane de lei din contractele de dezăpezire. Nu sunt singurele contracte câştigate de compania Romstrade. Nelu Iordache a mai câştigat, împreuna cu firma Nova Force şi Euroconstruct Trading ’98, alte 80 de milioane de lei.
În acest an, firma Euroconstruct Trading 98, controlată de Dan Besciu, a depus singura ofertă pentru drumurile naţionale din nordul Capitalei, dar şi pentru cele din Târgovişte şi Oradea.
Deşi omul de afaceri Floarea Diaconu spunea la începutul anului că nu va mai depune oferte pentru dezăpeziri, firma sa – Delta ACM – se numără şi acum printre firmele interesate de întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă.
Compania vizează drumurile naţionale din Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, sudul Bucureştiului, dar şi autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. Iarna trecută, firma, în asociere cu Tehnologica Radion, a câştigat mai mult de 22 de milioane de lei din deszăpeziri.
