Potrivit Imopedia, dacă înainte de 2008, un apartament îşi găsea cumpărător în cel mult două luni, acum un vânzător aşteaptă în Bucureşti, în medie, între şase şi opt luni. În funcţie de vechimea ofertei poţi intui deci dacă proprietarul a ajuns la fundul sacului cu discounturi (la început fiecare ţine de preţ), forţând corespunzător.
„Este o piaţă a cumpărătorului” auzim tot mai des când vine vorba de imobiliare. Iar poziţia cumpărătorului este întărită când vânzătorul a ajuns la capătul răbdării. Or, după 6-8 luni de aşteptare, e greu de presupus că se păstrează aceleaşi repere de preţ cu care vânzătorul pornise la drum. Unul dintre secretele unei tranzacţii de succes este deci aflarea din timp a vechimii ofertei pentru a solicita disconturi proporţionale faţă de „preţul zonei”. Puteţi monitoriza în acest scop ofertele din piaţă sau întreba pur şi simplu vânzătorul sau agentul imobiliar de când încearcă să finalizeze tranzacţia respectivă. Mare atenţie însă la existenţa unor vicii mai mult sau mai puţin ascunse, care ar fi putut îndepărta potenţialii cumpărători (vecini zgomotoşi, restanţieri, probleme juridice etc).
Priorităţi
Potrivit unui studiu realizat de Imopedia, aproape jumătate dintre cei aflaţi în căutarea unei locuinţe în Bucureşti sunt interesaţi de apartamente cu trei camere, 65% au bugete de până la 60.000 euro şi doar 7% ar fi dispuşi să plătească peste 100.000 euro pentru o achiziţie. Dacă în perioada de boom imobiliar cele mai căutate proprietăţi erau garsonierele şi apartamentele cu două camere, astăzi, la cinci ani de la izbucnirea crizei, 43% din bucureştenii dornici de achiziţia unui apartament caută proprietăţi cu trei camere, în timp ce 35% iau în calcul un apartament cu două camere, iar 11% se gândesc la o garsonieră. Acest comportament a putut fi observat pe piaţa din România începând cu anul 2009, când preţul locuinţelor cu trei camere a scăzut semnificativ, ajungând foarte aproape de cel al apartamentelor cu două camere.Potrivit datelor Imopedia.ro, doar 9% din bucureşteni ar dori să se mute într-un apartament cu patru camere. Preţul pe care bucureştenii ar fi dispuşi să-l achite într-o tranzacţie imobiliară se încadrează în plafonul stabilit de Prima Casă, respectiv 60.000 euro, 28% din potenţialii cumpărători au bugete care variază între 60.000 şi 100.000 euro şi doar 7% ar plăti mai mult de 100.000 euro pentru o locuinţă în Capitală.
Nou vs vechi
Dacă în 2008, doar 3% din clienţi aveau ca primă opţiune de căutare un apartament nou, în 2013 procentul a ajuns la 33%. Un alt factor care a dus la creşterea acestui procent este legat de preţul locuinţelor noi. Dezvoltatorii au adus în piaţă oferte cu preţuri apropiate de cele ale locuinţelor situate în imobile vechi. Cele mai căutate 5 zone rezidenţiale din Bucureşti sunt Titan, Militari, Drumul Taberei, Berceni şi Bucureştii Noi.
Calcule
Cum rata aferentă unui credit Prima Casă a ajuns comparabilă cu chiria solicitată de proprietari în multe cartiere din Bucureşti, variabilele care trebuie luate în calcul la achiziţia unei locuinţe ţin mai mult de perspectivele locaţiei şi ale imobilului până la finalul creditului, siguranţa locului de muncă, evoluţia dobânzilor şi a valutei în care se ia împrumutul.
