Publicul din Romania a fost instiintat recent, prin mass-media, ca strategia de comunicare a BNR s-ar fi clasat pe ultimul loc “intre bancile centrale din regiune”. Punctajul fiind stabilit in baza unui sondaj Reuters, la care “au raspuns 26 de economisti specializati in strategii pentru pietele emergente”. Explicatiile ce au insotit respectiva instiintare, extrase “selectiv” din stirea Reuters, au fost nu doar incomplete, ci si confuze.
Banca Nationala a Romaniei nu s-a situat nicidecum in coada vreunui clasament regional. De altfel, nu a facut nimeni un astfel de clasament. A adunat cel mai mic punctaj dintr-un grup de cinci banci centrale selectate in baza unui criteriu de performanta: tintirea inflatiei. A fost insa in firea lucrurilor sa adune cel mai mic punctaj intr-o cursa pornita cu ani in urma, in care BNR a intrat de numai trei saptamani. Sa judecam.
1) Care regiune? Nici Reuters nu precizeaza. In partea noastra de lume nu exista insa nici o regiune, consacrata geografic, geopolitic sau geoeconomic, din care sa faca parte patru tari din UE si inca una (Romania) din programul de preaderare. Exista, aici, o regiune numita Europa Centrala, din care Romania nu face parte. Mai exista o regiune a Marii Negre, in care nu sunt cuprinse celelalte patru tari ce au facut obiectul anchetei Reuters. Si exista o regiune larga, a Europei Centrale si de Est. Din aceasta zona, nominalizata in surdina “regiune”, au fost alese cinci tari (numai cinci!) care au fost examinate pe piata financiara londoneza.
2) Ancheta Reuters nu s-a referit la strategia de comunicare a bancilor centrale, in general, asa cum a fost informat publicul din Romania. A avut in vedere, in exclusivitate, comunicarea legata de tintirea inflatiei. Din acest motiv nu au facut obiectul anchetei Bulgaria sau Estonia, tari cu banci centrale care lucreaza in regim de consiliu monetar, ce face imposibila aderarea la tintirea inflatiei. Sau Croatia, tara care isi doreste sa intre in Uniunea Europeana, dar cu o banca centrala ce nu aspira inca la tintirea inflatiei. Sau celelalte tari foste comuniste, din Europa Centrala si de Est – cu exceptia Sloveniei si Letoniei, aflate deja in anticamera euro – care nu sunt inca pregatite sa asigure stabilitatea preturilor. Au fost alese, asadar, pentru analiza, numai cinci tari, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia si Romania. Acele tari in care bancile centrale au trecut la un stadiu avansat in politica monetara: tintirea inflatiei. Ceea ce, in limbajul standardizat al pietelor financiare, inseamna antrenarea tuturor motoarelor politicii monetare pentru atingerea unui singur obiectiv, fundamental: stabilitatea preturilor.
3) Cei 26 de analisti care au raspuns la intrebarile adresate de Reuters sunt grupati in mari banci sau companii financiare de pe piata londoneza. Dintre ei, 12 nu au dat note Bancii Nationale a Romaniei. Invocand, desigur, un argument tare. In cursa tintirii inflatiei, in care bancile centrale din Polonia, Cehia si Ungaria alearga de mai multi ani, iar Banca Slovaciei de la 1 ianuarie anul acesta, BNR a intrat doar de la 15 august, cand a si publicat primul sau raport asupra inflatiei. Fapt luat in calcul, de altfel, de analista de la ING Financial Markets, care a precizat: “Banca Centrala a Romaniei este abia la inceput”. (Inceputul tintirii inflatiei – n.a.)
4) Bancii Nationale a Romaniei i s-a reprosat ca desi in luna august a trecut la un regim de tintire directa a inflatiei, renuntand la un obiectiv explicit de curs de schimb, a anuntat totusi ca mentine flotarea controlata a leului. Repros ce are ca reper adnotarile din carti. Pentru ca teoretic, cel putin, tintirea inflatiei si cursul controlat nu fac casa buna. Practic insa bancile centrale care au trecut cu ani in urma la tintirea inflatiei, inclusiv cele din tarile vecine, au fost deseori nevoite sa renunte la cursul pe deplin liber pentru a face fata unor avalanse de capital. Plecand tocmai de la experienta acestor tari, BNR nu a dorit sa ia o decizie spectaculoasa, cu efect mediatic imediat, la care sa renunte apoi in imprejurari nefavorabile. Mai ales ca piata interna se confrunta acum cu un semnificativ surplus valutar. BNR a comunicat oficial ca va interveni rar, dar va interveni. Imprevizibil.
5) Unul dintre analisti, Giancarlo Perraso, de la WestLB, a subliniat ca bancile centrale analizate “au reusit sa obtina o reputatie notabila”. Remarca nu exclude Banca Nationala a Romaniei. Dimpotriva, o include. Cele cinci banci centrale “in 1990 de-abia incepusera, iar acum au facut progrese enorme”.
