România a împlinit recent doi ani de la declanşarea oficială a recesiunii. Statisticile oficiale arată că românii au avut parte de opt trimestre consecutive de scădere economică, concretizate într-o prăbuşire a Produsului Intern Brut (PIB) cu 16 miliarde de euro.
Aceleaşi date mai relevă faptul că în această perioadă numarul de someri a crescut cu 320.000 de persoane, în timp ce numărul total de salariaţi a scăzut de la 4,8 milioane salariati în octombrie 2008, la 4,15 milioane angajaţi în octombrie 2010. Diferenţa este explicată de analişti prin munca la negru şi eventuale ieşiri la pensie.
Pe de altă parte, consumul de alimente s-a redus cu aproape un sfert în ultimii doi ani, după cum reiese din datele reprezentanţilor industriei de profil. Pe scurt, acesta este bilanţul celor doi ani de recesiune în România. La nivel european, România resimte cel mai acut criza, potrivit Eurostat, iar vestea proastă este că românii nu au şanse să simtă mai devreme de 2012 o îmbunătăţire a nivelului de trai, după cum au declarat pentru romanialibera.ro o serie de analişti.
Oficialii BNR spun că România este în al doilea an de recesiune şi în al treilea an de criză. “În ceea ce ne priveşte pe noi suntem în al doilea an de recesiune şi în al treilea an de criză pentru că primele semne de criză le-am avut în 2007. Ea a venit în valuri. Primul val a fost al veştilor rele care veneau din America în 2007. În acelaşi an ne-am trezit cu un val inflaţionist şi au început să se scumpească alimentele în UE şi acesta a venit şi la noi”, a declarat recent pentru romanialibera.ro Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Vasilescu este de părere că în România ”criza va continua cu şomaj şi cu bani scumpi”
Motive pentru care România resimte cel mai acut criza din UE, după Grecia
România a inregistrat în primele trei trimestre din acest an cea mai abruptă scădere economică din UE, dupa Grecia, potrivit datelor Eurostat. Analiştii sunt de părere că măsurile luate de Guvern şi care au lovit în consum, cum ar fi majorarea TVA, precum şi arieratele, adică datoriile pe care statul le are către firme, sunt principalele motive pentru care suntem în urma celorlalte state europene.
Bogdan Baltazar, consultant financiar: „Principalul motiv este povara statului în economie”
“Motivele pentru care resimţim mai acut criza ţin, printre altele, de proporţia foarte mare a consumului în PIB. Orice măsură în acest domeniu a lovit economia românească şi astfel s-au amplificat fenomenele de recesiune. Problema este lipsa de performanţă a economiei româneşti, iar principalul motiv este povara statului în economie, atât prin numărul enorm de bugetari cu o eficienţă extrem de slabă, cât şi cu numărul mare de impozite şi taxe. De altfel România este pe locul 2 în lume din punct de vedere al numărului de taxe şi impozite. (În România se fac anual 119 plăţi de taxe şi impozite, pe primul loc în lume fiind Ucraina, cu 135 taxe şi impozite, potrivit raportului Doing Business 2010 al Băncii Mondiale-n.red.). În plus, statul este principalul motor al neplăţii în economie întrucât nu îşi rezolvă arieratele către privaţii care au executat către stat diferite lucrări. Un alt motiv ţine de întârzieri şi chiar nereturnări de TVA datorate mediului privat”, a declarat pentru romanialibera.ro consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Baltazar spune că România trebuie să îndeplinescă riguros condiţionalităţile de politică fiscală şi din ultima scrisoare de intenţie către FMI, iar pe această bază să poată să folosească fonduri bugetare pentru investiţii, precum şi fonduri bugetare pentru contrapartidă la fonduri europene sub forma de garanţii.
Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară: “Vânzările în industria alimentară au scăzut cu 23% faţă de 2008”
Din punct de vedere al industriei alimentare, criza se resimte foarte puternic în sectorul alimentar fiindcă au dispărut câteva societăţi importante, au fost făcute restructurări, iar numărul de angajaţi a scăzut, consideră Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Alimentară. “Apar şi dispar societăţi foarte mici.
Dacă ne referim la societăţile mijlocii spre mari, salariile nu au crescut raportat la inflaţie. Vânzările în domeniul alimentar au scăzut cu 15% raportat la 2009 şi cu 20-23% faţă de 2008”, spune Frumosu. Pe de altă parte, el arată că nu se sesizează o îmbunătăţire în domeniul accesării fondurilor europene. Vechile proiecte lansate pentru fonduri europene se derulează, dar noi proiecte nu au fost lansate în ultimul an de zile. “Guvernul a pus accent pe acele măsuri care trimit banii către primării şi nu către industria alimentară şi agricultură.
Am observat din ce în ce mai multe produse de import în magazinele româneşti şi în hipermarketuri. Puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut, iar din punct de vedere economic societăţile nu au mai avut un acces facil la finanţări”, mai arată Frumosu. Drept urmare, industria alimentară virează mai puţini bani la buget decat dadea în 2008 sau în 2009. “
Era nevoie de măsuri economice şi fiscale care să conducă la menţinerea unui anumit volum de producţIuliana Tudor a născut, în urmă cu câteva ore, un băieţel. Atât bebeluşul cât şi proaspăta mămică sunt bine şi au primit de la medici nota maximă. Iuliana Tudor a născut, în urmă cu câteva ore, un băieţel. Atât bebeluşul cât şi proaspăta mămică sunt bine şi au primit de la medici nota maximă. ie. Efectele negative abia acum se văd”, adaugă reprezentantul FSLIA.
Mari investitori părăsesc România
Pe de altă parte, Dragoş Frumosu spune că mari companii din cadrul industriei alimentare au decis să părăsească România în ultimii ani. Producătorul de dulciuri Kraft şi-a mutat producţia din România în Bulgaria, Coca Cola şi-a închis punctele de lucru de la Oradea şi Iasi. În industria prelucrării cărnii, Campofrio a fuzionat cu Caroli, o fuziune care va conduce la acelaşi volum de marfă pe piaţă, dar cu angajaţi mai puţini.
Cristim, unul dintre cei mai mari producători autohtoni din industria prelucrării cărnii, şi-a redus personalul cu 10-15%. Fabrica de ulei de la Ţăndărei a fost închisă. Fabrica de ulei de la Iaşi şi Oradea, proprietatea companiei americane Bungee, au fost închise, de asemenea, dar a fost dezvoltată fabrica de ulei de la Buzău.
Producătorul de bere Heineken a închis punctul de lucru de la Haţeg, Ursus a închis punctul de lucru de la Azuga şi ar putea urma cel de la Cluj. Procesatorul de lapte Dorna a fost preluat de către francezii de la Lactalis, iar aceştia au făcut disponibilizări masive. Prodlacta Braşov face disponibilizări şi urmăreşte majorarea capitalului, iar grecii de la Tyrom s-ar putea să devină acţionari majoritari.
“România şi-a făcut-o cu mâna ei. S-au făcut greşeli politice”
“România nu ar fi trebuit să resimtă această criză pentru că în România nu au fost acele mari bănci care au provocat probleme. România şi-a făcut-o cu mâna ei. România a făcut greşeli politice. Guvernarea de 2 ani de zile a lăsat de dorit, nu a venit cu nicio măsură”, este de parere Dragoş Frumosu.
Ilie Şerbănescu, analist economic: “România este în criza de 20 de ani”
“România este în criza de 20 de ani. Nu este o poveste şi nicio scuză. Acum se plăteşte faptul că s-a desfiinţat agricultura şi s-au pus companii de bodyguarzi în loc. De 20 de ani are loc o dezindustrializare şi am pus în loc bănci şi acum plătim. Băncile străine au venit şi au vrut să facă din săracii din România cumpărători ai produselor din ţările lor de origine. Timp de 4 ani s-a dezvoltat consumul fără acoperire, dar neavând producţie internă, s-a realizat doar din import şi acum se plăteşte creditul. De 20 de ani s-a şi furat cu disperare, aşa ceva nu poate să funcţioneze şi nu mă mir. S-ar fi ajuns la aşa ceva indiferent dacă era criză sau nu. Se fură tot din ce s-a făcut pe vremea lui Ceauşescu. Trebuie să producă cineva. În măsura în care România nu mai are agricultură, industrie nu mai are, dezvoltarea nu poate veni de la banci”, a declarat pentru România Liberă online analistul economic Ilie Şerbănescu.
Laurenţiu Plosceanu, Preşedintele ARACO: „În construcţii, din 4 angajaţi au rămas 3”
Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) Laurenţiu Plosceanu este de părere că sectorul construcţiilor este unul care a resimţit acut recesiunea. În ultimii doi ani, au părăsit societăţile circa 100.000 de angajaţi din domeniul construcţiilor, iar tendinţa este de creştere pentru finalul de an. “Practic, din patru angajati au rămas deocamdată trei”, a explicat pentru romanialibera.ro Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.
În doi ani contracţia produsă în domeniul construcţiilor este mai mare de 40 %, din care 24% doar în 2009. “Sunt zeci de mii de societăţi intrate în insolvenţă, din care cea mai mare parte devin falimentare. Competiţia pentru licitaţii s-a acutizat la maxim, iar alocările cu amprenta politică au căpătat dimensiuni greu predictibile.
Pe lângă acutizarea subfinanţării şi majorarea TVA la mijlocul anului, creanţele aferente în principal entităţilor achizitoare cu capital de stat au crescut semnificativ, alterând de multe ori iremediabil echilibrul financiar şi asa precar al companiilor de construcţii”, ne-a declarat Plosceanu. El a mai spus că programe lansate în perioada de criză, tip „Prima Casă” sau „Reabilitarea termică a clădirilor”, au produs efecte nesemnificative în dinamica valorică a pieţei de construcţii. Pe de altă parte, absorbţia absolut inconsistentă a fondurilor structurale comunitare a agravat şi mai mult un sector unde finanţările private s-au redus la mai mult decât jumătate faţă de 2008.
Când ieşim din criză
Bogdan Baltazar, consultant financiar: “Dacă declarăm că ieşirea din criza este după primele două trimestre de creştere economică succesive, cred că în mod real consumul se va relansa în ultima parte a lui 2011, dar mai mult în 2012”
Adrian Vasilescu: ” De la 1 ianuarie 2009 şi până astăzi suntem în recesiune. Aşteptăm să ieşim din recesiune, dar criza va continua cu şomaj şi cu bani scumpi.”
Ilie Şerbănescu: “Nu există o ieşire din criză, există o ieşire din recesiune. Criza este a modelului, consum fără producţie, importuri fără exporturi, hipermarketuri fără fabrici, maşini fără şosele. Dacă se obţine creştere economică, se obţine prin mărirea dezechilibrelor. Între orice ieşire din recesiune şi efectele sociale trece cel puţin un an. Dar să nu ne bucurăm”,
Preşedintele Traian Băsescu: „Suntem încă în perioadă de criză, dar cu perspectiva să ieşim din recesiune în primul trimestru al anului viitor, în primul semestru al anului viitor România va ieşi din recesiune. Este stabilizată, evoluţia este, să spunem, relativ uşor de anticipat”
