Calculele de „marunt contabil” ale FMI, atacate dur de la Palatul Victoria

Calin Popescu Tariceanu: „Nu este vorba de o decizie de a intrerupe acordul cu FMI. Acordul cu FMI ramane in vigoare pana la mijlocul anului viitor, cand expira de la sine. Numai ca in acest moment este evident ca, datorita unei abordari diferite, unor filosofii diferite la nivel de politici fiscale si bugetare, nu putem sa gasim o intelegere intre punctul de vedere al FMI si punctul de vedere al Guvernului”.

Intr-un interviu televizat, premierul Tariceanu a vorbit, in premiera, despre neintelegerile cronice cu Fondul Monetar International (FMI), criticand dur calculele contabile ale Fondului. Seful Guvernului a negat ca s-ar fi produs un „divort” precipitat de FMI. „Acordul cu Fondul nu inceteaza; ei vor veni pentru o revizie anuala (…). Ei vor veni pana la sfarsitul anului acesta, vor veni din nou probabil in martie anul viitor si, daca vor constata ca politicile pe care noi le-am adoptat sunt unele corecte, atunci sigur ca exista toate posibilitatile ca, practic, sa incheiem acordul in buna regula la anul, in iulie”, a spus seful Guvernului. El a aratat, in acelasi timp, ca nici o tara din UE nu este „dadacita” de FMI.
Premierul a recunoscut ca divergentele in relatia cu organismul financiar international au pornit de la introducerea cotei unice de impozitare, dar a negat ca din cauza cotei s-ar fi pierdut venituri bugetare de peste un miliard de euro. „Este total fals si este un calcul, i-as spune, evident de factura de marunt contabil (…). Prefer sa avem un nivel mai coborat (de impozitare – n.n.) la care toate firmele sa aiba un comportament fiscal corect, decat un nivel ridicat cu care sa ne putem lauda si dupa aceea sa vorbim de minus de incasari bugetare”, a spus premierul. El a incercat sa demonteze, punct cu punct, toate acuzatiile negociatorului FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe.
– Guvernul lucreaza cu Banca Mondiala. Tariceanu a recunoscut ca veniturile bugetare au o pondere scazuta in PIB, de 30%, dar a aratat ca Guvernul a inceput un program de crestere a veniturilor, impreuna cu Banca Mondiala: „Lucram la proiectul de reforma a administratiei fiscale, care ne va putea aduce, in perspectiva unui an, un an si jumatate, inca 2% in plus venituri din PIB”.
– Bugetul pe 2006 – „extrem de realist”. Daca pentru FMI bugetul pe 2006 este „nerealist”, pentru premier el este unul „extrem de realist”: „Eu consider ca, in functie de realitatile economice si sociale din Romania, este un buget extrem de realist, care tine seama de capacitatile si de posibilitatile de la noi”.
– Viziuni diferite asupra cresterilor salariale. FMI a criticat dur cresterile de salarii, in conditiile in care acestea nu au sustinere economica (nu se regasesc in productivitatea muncii). Seful Guvernului si-a aparat majorarile salariale, sustinand ca acestea sunt masuri anticoruptie. „Exista multa inconsistenta in afirmatiile facute de FMI, pentru ca toata lumea vorbeste despre faptul ca in Romania este coruptie pentru ca salariile functionarilor sunt mici, dar cand majoram salariile functionarilor, atunci sunt critici. Vreau sa va dau cateva date. In educatie, cresterile au fost de peste 13%, in privinta salariilor in zona medicala – 20%, tocmai datorita salariilor foarte mici in acest domeniu”. Tariceanu a recunoscut ca s-a aflat intr-un total dezacord cu FMI pe tema politicii salariale pe 2006. „FMI a cerut cresterea salariala sa fie zero pentru anul 2006 si eu am replicat foarte simplu si am spus ca, intr-o tara care cunoaste al saselea an de crestere economica sustinuta, este imposibil sa avem pretentia sa nu majoram salariile nici macar cu rata inflatiei. Am spus ca vom majora salariile macar la nivelul inflatiei, tinand cont ca, intr-adevar, in anul 2004 au fost luate o serie de decizii care sunt in mod evident, sa spunem, vizand majorarea salariilor (pomenile lui Nastase – n.n.), peste posibilitatile normale economice si ceea ce ar fi fost corect de facut”, a spus premierul.
– Putem gestiona singuri economia. Tariceanu a subliniat ca relatia cu FMI a fost extrem de necesara Romaniei in ultimii 15 ani, dar acum autoritatile isi cunosc responsabilitatile si au capacitatea profesionala sa gestioneze singure politica macroeconomica: „Exista o colaborare foarte buna intre Ministerul de Finante, Banca Nationala, Guvern pentru a stabili care este acest set de politici care sa asigure stabilitate macroeconomica si sa permita in acelasi timp Romaniei sa se dezvolte in acord cu aspiratiile ei de a deveni o tara a UE”.
– Nevanduta BCR starneste patimi. In timp ce Guvernul doreste ca banii obtinuti din privatizarea BCR sa se indrepte catre proiecte de infrastructura, FMI prefera ca respectivele fonduri sa fie directionate catre plata datoriei externe. „FMI insista ca banii din privatizarea BCR sa mearga in continuare la plata datoriei externe, care a ajuns cea mai mica din toate tarile UE. Eu sunt cel care a propus (…) sa ne finantam lucrarile de infrastructura”, a spus premierul.
– Dezacord pe tema scumpirii gazelor. FMI a insistat asupra scumpirii gazelor, dar Guvernul nu a dorit sa dea curs acestei cereri. „Le-am explicat ca anul acesta deja pretul la gaze a fost majorat substantial si ca exista o limita de suportabilitate pe care nu o putem indeplini. In acelasi timp, le-am atras atentia ca majorarea pretului la gazele naturale aduce un puseu inflationist extrem si ca acest lucru vine in contradictie cu unul dintre obiectivele cu care suntem de acord si noi, si Fondul: ca trebuie sa reducem inflatia (…). In momentul cand le-am subliniat faptul ca o majorare suplimentara la anul a pretului la gaze va aduce inflatie in plus, i-am intrebat: "Cum comentati?". "Nu suntem pregatiti sa dam un raspuns; nu stim ce sa raspundem" – spune FMI la aceasta problema”, a declarat Tariceanu.
Premierul nu a putut preciza daca gazele se vor scumpi in 2006: „In acest moment, nu pot sa spun daca gazele vor creste. Este foarte posibil ca pretul la petrol si la gaze sa scada anul viitor si atunci sigur ca nu va mai fi nevoie de o majorare”.
– Guvernul a dat bani pentru sistemele de incalzire. Premierul a recunoscut ca in Romania „este o intarziere in ceea ce inseamna reabilitarea sistemului de incalzire”, dar „pentru prima data am dat o suma extrem de consistenta de la buget tocmai acelor municipalitati care erau pregatite cu proiecte de reabilitare a sistemelor de producere a energiei termice”.
– Exemplul bulgaresc. Premierul a sustinut ca nu numai tara noastra a avut divergente de filozofie economica cu FMI, ci si Bulgaria: „Bulgaria, saptamana trecuta, a ajuns la aceeasi concluzie si a intrerupt, sa zicem, derularea acordului cu Fondul. Acelasi lucru s-a intamplat cu toate tarile din centrul Europei: Polonia, Cehia, Ungaria, care nu au astazi nici un fel de acord si nu au avut acord cu FMI si nu s-a intamplat nici o tragedie. Eu, repet, sunt convins ca noi trebuie oricum sa dovedim ca avem capacitatea sa analizam si sa propunem acel set de politici economice care sa dea Romaniei statura de tara viitoare europeana, unde nu exista pentru nici o tara Fondul care sa stea alaturi si sa-i dadaceasca…”.