Micşorarea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5% va diminua veniturile bugetului cu cel puţin 5 miliarde lei. Este o măsură ce merită adoptată, spun economiştii şi oamenii de afaceri.
Reducerea CAS cu 5%, măsură pe care opoziţia o vrea adoptată încă de la începutul lunii mai, Guvernul speră să o poată pune în practică în al doilea semestru al anului sau cel târziu la începutul anului viitor, va presupune un efort bugetar de 5 miliarde de lei, potrivit simulărilor făcute de către Ministerul Finanţelor.
Efortul bugetar nu este de neglijat dar nu este imposibil de făcut, în anumite condiţii, spun economişti consultaţi de „România liberă“. “Există suficient spaţiu fiscal pentru o reducere a CAS şi cu zece puncte procentuale deoarece, comparativ cu anul trecut când era posibilă o scădere a CAS cu 5 puncte procentuale, Guvernul a introdus o sumedenie de taxe şi impozite”, spune economistul Lucian Isar. Aparent, suma de 5 miliarde de lei poate fi obţinută din fiscalitatea în creştere din 2014. Din majorarea accizelor la carburanţi, statul va obţine suplimentar 2,6 miliarde lei, potrivit raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2014, publicat la finele anului trecut. În total, măsurile fiscale propuse de Guvern pentru 2014, în ceea ce priveşte accizele şi alte taxe speciale vor aduce venituri suplimentare de peste 4 miliarde de lei, echivalentul a 898,8 mil. euro.
Alte măsuri vizate în acest domeniu se referă la interzicerea unor promoţii pentru produsele accizabile din grupa tutunului prelucrat şi din grupa alcoolului şi băuturilor alcoolice, măsură cu un impact fiscal de 246 milioane lei (55,2 milioane euro).
În ceea ce priveşte schimbarea modului de calcul a valorii accizelor în lei, schimbarea metodologiei va duce la venituri suplimentare de 1,1 miliarde lei (247,1 milioane euro).
Taxa de stâlp va aduce cel puţin 500 milioane lei, însă aceasta este o estimare cât se poate de modestă, deoarece doar OMV-Petrom estima recent la 70-100 milioane dolari suma plătită în 2014 în contul acestei taxe.
Gabriel Biriş: Doar după o reformă fiscală
Avocatul Gabriel Biriş nu crede însă că banii vor fi obţinuţi cu uşurinţă şi că măsura va fi introdusă cât de curând. “Veniturile din CAS sunt 28,9 miliarde lei la un nivel de 20,8%. Scăzute cu 5%, deci cu aproximatiov un sfert, se vor pierde 6-7 miliarde lei. De unde credeţi că va avea Guvernul aceşti bani în condiţiile în care măsurile menţionate de dvs (acciza la carburanţi, taxa pe stâlp – n.red.) au tocmai rolul de a asigura spaţiul fiscal cerut de FMI? Totul s-ar putea face dacă ar avea loc reforma fiscală, prin o aşezare rezonabilă a sarcinii fiscale nu doar pe salarii”, spune el.
Indiferent dacă măsura se va aplica sau nu este cert că este aşteptată. “Mediul de afaceri ar beneficia în urma măsurii prin cel puţin două canale, unul fiind legat de sprijinul financiar, celălalt legat de semnul de preocupare pentru bunul mers al economiei şi nu doar pentru pomeni electorale şi captură a statului”, spune Lucian Isar.
Micşorarea CAS ar permite patronatelor renegocieri punctuale ale salariilor acordate angajaţilor merituoşi şi ar micşora presiunile reprezentate de noile taxe. O parte din bani ar ajunge şi în consum şi ar constitui o gură de aer pentru firmele care din acest an au de plată utilităţi mai scumpe, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Momentul la care se va putea recurge la o reducere a CAS va fi cunoscut cel mai devreme în aprilie, după discuţiile pe care FMI le va purta cu cabinetul Ponta.
