» Banca centrala ar putea permite o depreciere suplimentara a leului, ca o corectie care sa reflecte discrepantele dintre salarii si productivitate.
Analistii ING estimeaza ca, de la declansarea crizei (septembrie 2008), Banca Nationala a Romaniei (BNR) a utilizat circa 4,5 miliarde euro din rezerva valutara pentru a preveni fluctuatii bruste ale cursului de schimb. Costul este considerat semnificativ, suma fiind aproximativ egala cu prima transa de la FMI, dar necesar pentru stabilitatea financiara si tinerea inflatiei sub control, potrivit raportului ING. In ultimele 12 luni, leul s-a depreciat cu 12-14% fata de euro, dar de luni bune cursul evolueaza in intervalul 4,2-4,3 lei/euro.
Totodata, folosirea unei asemenea sume estimative din rezerva valutara este oarecum in corespondenta cu reducerea datoriei externe pe termen scurt a mediului privat, sector bancar plus agenti economici. Potrivit datelor BNR, din septembrie 2008 pana la finele lunii iulie 2009, datoria externa pe termen scurt a sectorului bancar s-a redus cu 2,2 miliarde euro, pana la 6,5 miliarde euro, iar cea a agentilor economici – cu 2,4 miliarde euro, pana la 10,3 miliarde euro. Trebuie remarcat faptul pozitiv ca datoria externa pe termen scurt a mediului privat s-a redus gradual, cu doar 4,6 miliarde euro in zece luni, desi mai multi analisti si chiar experti ai FMI estimau o scadere brusca a acesteia.
Practic, dupa ani buni de crestere economica si, implicit, de intrari masive de capital strain, cand BNR a fost nevoita sa acumuleze cea mai mare parte a acestor sume in valuta pentru a limita aprecierea exagerata a leului, o data cu declansarea crizei, fluxurile de capital s-au inversat, iar banca centrala a recurs la vanzarea valutei, pentru a preintampina deprecierea brutala a monedei nationale. Nivelul cursului de schimb este foarte sensibil pentru stabilitatea sistemului bancar si a economiei, intrucat circa 60% din creditele acordate de banci sunt in valuta si reprezinta aproape un sfert din PIB, iar o serie de alte domenii – telefonie, imobiliare, transport, combustibili etc. – sunt legate de euro.
Avand confortul banilor de la FMI, care au ca principal scop consolidarea rezervei valutare, BNR este hotarata sa tina cursul sub nivelul de 4,3 lei/euro, pozitie intarita in cateva randuri chiar de guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. Spatiul de manevra al BNR in controlarea cursului de schimb este confirmat si de analistii ING.
"Banca centrala are destui bani pentru a controla cursul de schimb cativa ani de acum inainte, daca doreste, in special daca tinem cont de piata valutara subtire din Romania (un volum mediu lunar de numai 4 miliarde euro in acest an, fata de 13 miliarde euro in Ungaria, respectiv 21 miliarde euro in Polonia) si de imbunatatirea sentimentului din pietele financiare la nivel global, care sugereaza ca nu trebuie asteptate presiuni negative puternice asupra leului, precum cele din octombrie 2008 si de la inceputul anului 2009", se arata intr-o analiza ING.
Riscurile unui curs de schimb controlat
"Abordarea BNR vizavi de cursul de schimb limiteaza perceptia riscului valutar si, avand in vedere diferenta importanta de dobanda la valuta fata de lei, creditele in euro par mult mai avantajoase, ceea ce poate fi periculos daca leul se depreciaza", spune Vlad Muscalu, senior economist al ING. BNR ar putea permite o noua depreciere a leului fata de euro, deoarece nu a fost semnalata o corectie a dezechilibrului dintre veniturile salariale si productivitatea muncii in economia romaneasca.
