Mişcarea de protest a început din cauza taxelor aplicate carburanţilor.
Candidaţii au vârste între 29 şi 53 de ani şi provin din medii diverse. Printre ei se află un manager la o companie privată, un avocat, un asistent social şi o femeie casnică. Şase dintre candidaţi sunt femei şi restul bărbaţi.
Ei şi-au luat denumirea de „Adunarea Cetăţenilor” sau RIC iar campania va fi condusă de activistul Hayc Shahinyan. Însă deocamdată nu a fost ales un lider oficial.
RIC doreşte să mărească lista de candidaţi până la 79 până pe 10 februarie. Acei candidaţi vor fi aleşi printr-un vot al activiştilor din Vestele Galbene.
Ei vor candida la cele 79 de locuri pe care le are Franţa în Parlamentul European.
RIC trebuie să strângă cel puţin 700.000 de euro pentru a participa la alegeri, conform Le Figaro. Shahinyan a declarat că RIC a strâns până acum 10% din acea sumă, aşa că va cere donaţii sau va încerca alte metode de a strânge fonduri.
RIC a comunicat că „respinge deciziile instituţiilor europene şi dictatele claselor financiare şi tehnocrate, care au uitat ce înseamnă umanitatea, solidaritatea şi planeta”.
Gruparea promite să fie „un purtător de cuvânt al cetăţenilor, care vor fi consultaţi pe toată durata mandatului”.
Protestele Vestelor Galbene au început în noiembrie din cauza majorării preţului la combustibil. Această majorare a fost ulterior anulată, însă protestele au continuat, oamenii având nemulţumiri vaste faţă de preşedintele Emmanuel Macron.
Protestele din decembrie au fost unele dintre cele mai violente, mai multe maşini fiind incendiate şi magazine vandalizate.
Săptămâna trecută, pentru a încerca să liniştească protestatarii, preşedintele francez Emmanuel Macron a lansat „marea dezbatere naţională” de două luni în Franţa cu o scrisoare deschisă de 2.330 de cuvinte către întreaga ţară. Scrisoarea, publicată în ziarele franceze de luni, marcheaza începutul unei consultări naţionale în care cetăţenii sunt invitaţi să îşi ofere opiniile privind patru teme centrale: taxele, organizarea statului şi a administraţiei publice, tranziţia ecologică şi cetăţenia şi democraţia.
