Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020 la ora 23:00 GMT, după 47 de ani de la aderare, fiind prima ţară care iese din blocul comunitar.
Ovații, „Libertate!” și melancolie
Mii de susţinători ai Brexitului s-au adunat în faţa parlamentului britanic, agitând steaguri, cântând şi petrecând, într-un amestec de nostalgie, patriotism şi sfidare. Oamenii au început numărătoarea inversă cu treizeci de secunde înainte de ora locală 23.00, iar când Brexit-ul a devenit oficial au aplaudat şi au lansat baloane spre cer. Unii dintre britanicii prezenţi au cântat ”God Save the Queen”, ale cărui cuvinte au fost proiectate pe un ecran uriaş, iar alţii s-au îmbrăţişat în fumul artificiilor. Mulţi dintre ei au strigat ”Libertate!”. ”Sunt mulţumit că s-a întâmplat”, a spus Cory, un londonez de 29 de ani. ”Este şi puţin trist, pentru că UE s-ar fi putut descurca mai bine dacă ar fi dat mai multă atenţie ţărilor membre”, a adăugat el, potrivit France Presse.
Alternativele ale relațiilor economice pentru Marea Britanie
Evoluţia economiei britanice, care potrivit Băncii Angliei, va creşte mai puţin decât se estimase, va depinde de aceste acorduri şi, de asemenea, de politica fiscală şi de investiţiile anunţate de Executivul conservator, care pe 11 martie va prezenta primul său buget general de după Brexit.
Johnson, care vineri s-a despărţit de 47 de ani de apartenenţă la UE salutând ”răsăritul unei noi ere”, a afirmat că vrea să obţină un tratat comercial cu blocul comunitar ”în genul Canada” înainte de 31 decembrie, când se va sfârşi perioada de tranziţie, pe care nu intenţionează să o extindă. Conform ”Financial Times”, premierul britanic intenţionează să negocieze în paralel un pact cu SUA, al căror secretar de stat, Mike Pompeo, a dat asigurări joi că Marea Britanie “se află în fruntea listei” discuţiilor comerciale, deşi orice tratat cu prima putere a lumii se preconizează polemică şi complicată, mai scrie EFE, potrivit Agerpres.
Michael Gove, însărcinat cu pregătirile pentru Brexit, a declarat la BBC că referinţa sa va fi Acordul Economic şi Comercial Global (CETA) dintre UE şi Canada, care permite comercializarea multor bunuri fără taxe, dar abia acoperă serviciile şi care menţine totuși controalele vamale. Aşa cum a făcut şi ministrul Economiei, Sajid Javid, Gove a avertizat că toate companiile trebuie să fie pregătite pentru o creştere a ”proceselor birocratice” şi pentru ”fricţiuni” în tranzacţiile cu blocul comunitar, ceea ce va afecta, în special, sectoare precum cel industrial şi auto, dependente de armonizarea legislativă pentru a fi competitive.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit vineri la postul public poziţia Bruxellesului: ”Cu cât va dori să fie mai aproape Marea Britanie de piaţa unică, cu atât mai mult va trebui să respecte normele şi standardele”, şi, dacă nu o va face, ”se va îndepărta mai mult”.
Proiectele sectorului financiar
Sectorul financiar britanic, care contribuie cu 7% la Produsul Intern Brut (PIB) naţional şi, odată cu Brexitul, va pierde dreptul de ”paşaport” sau accesul direct la piaţa comunitar, aşteaptă cu nerăbdare să vadă cum intenţionează Guvernul lui Johnson să-i apere interesele.Tocmai de aceea urmărește ca Guvernul să negocieze cu UE un statut de ”echivalenţă” normativă care să permită operarea fără restricţii, dar bazat nu pe ideea că cele două părţi trebuie să aibă aceleaşi reguli, ci ca acestea să conducă la aceleaşi rezultate.
Sectorul speră să obţină un acord de echivalenţă ”făcut la comandă”, deoarece consideră că procesul de recunoaştere legală pe care îl aplică în prezent UE ţărilor terţe poate fi lung, complicat şi, în ultimă instanţă, nesatisfăcător.
„Reculul” economic
Efectele Brexitului asupra economiei britanice vor depinde, potrivit experţilor, de modul în care vor evolua negocierile cu UE şi SUA şi de impactul asupra lirei, investiţiilor companiilor şi încrederii consumatorilor.
Unii economişti, precum Julian Jessop, de la Institutul de Afaceri Economice, cred că, pe termen scurt, poate fi simţit un efect de ”recul” al recuperării economice, provocat de siguranţa adusă de ampla majoritate parlamentară obţinută în decembrie de Johnson.
John Springford, de la Centrul pentru Reformă Europeană, preconizează, în schimb, că economia va încetini, în contextul în care unica certitudine pe care o oferă liderul conservator este ”un rezultat dur”, mai ales dacă se va ajunge în data de 31 decembrie fără un acord privind viitoarea relaţie comercială.
Banca Angliei a redus joi de la 1,2% la 0,8 % estimarea de creştere a PIB în 2020, de la 1,8 % la 1,4 %, în 2021, şi de la 2 % la 1,7 %, în 2022. Totuşi, instituţia a decis să nu reducă dobânda de referinţă, pe care a menţinut-o la 0,75 %, aşteptând să vadă dacă economia va resimţi efectul de recul sau, din contră, va creşte riscul de contractare.
