Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Decizia intervine într-un moment critic pentru lira turcească, care a atins cel mai scăzut prag istoric faţă de euro/dolar.

Turcia repatriază aurul stocat în SUA

Banca centrală a Turciei a decis readucerea acasă a aurului stocat în seifurile Rezervei Federale americane şi marile bănci comerciale i-au urmat exemplul.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 24.04.2018 - 23:42

 
Ankara a decis transferarea aurului său stocat la FED, în ultimii ani repatriind 220 tone de aur din străinătate. Rezervele de aur ale Turciei sunt estimate la 564 tone (591 potrivit FMI) şi valorează în jur de 20 de miliarde dolari, situând-o pe locul 11 în topul celor mai mari deţinători de aur, în urma Olandei şi înaintea Indiei, potrivit publicaţiei Yeni Safak.

Decizia intervine într-un moment critic pentru lira turcească, deviza atingând cel mai scăzut prag istoric faţă de euro/dolar. În pofida unei inflaţii cu două cifre, Banca Centrală a Turciei refuză creşterea taxelor, sub presiunea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care vrea o  scădere a acestora pentru alimentarea artificială a creşterii.

    Erdogan vrea sistem internațional multipolar

Liderul de la Ankara a luat o poziţie fermă împotriva dolarului american, a criticat creditele în dolari şi a precizat că cele internaţionale vor trebui să fie făcute în aur.

Zilele trecute, la Global Entrepreneurship Congress din Istanbul, Erdogan a declarat: „De ce utilizăm toate  creditele în dolari?  Să folosim o altă deviză şi sugerez să fie bazate pe aur. Cu dolarul, planeta este mereu sub presiunea ratelor de schimb. Va trebui să salvăm statele şi naţiunile de această presiune. În istorie, aurul nu a fost niciodată un mijloc de opresiune”.

Unii observatori estimează că, prin retragerea în totalitate a rezervelor sale de aur din SUA, Turcia reacţionează pur şi simplu la deteriorarea relaţiilor cu Washingtonul.

Potrivit lui Claudio Grass, expert în metale preţioase din Elveţia, există mai multe explicaţii la această cerere a Ankarei.

Economia Turciei se confruntă în prezent cu mari dificultăţi, lira turcească fiind în degringoladă faţă de moneda americană de câţiva ani. Repatriind rezervele de aur, preşedintele Erdogan arată că nu mai contează pe SUA ca pe un partener.

„Turcia este membru NATO, dar totul arată că Erdogan intenţionează de acum să urmeze propriul drum şi aurul îi permite să finanţeze, să cumpere şi să vândă devize fără să treacă prin sistemul bancar mondial”, a subliniat Grass, adăugând că decizia Ankarei este un semn precursor al revenirii la sistemul financiar mondial multipolar.

    Drumul aurului înapoi

După 2012, mai multe ţări, Venezuela, Germania, Austria, Olanda şi Ungaria, au decis repatrierea rezervelor lor de aur stocate la FED şi actuala cerere a Turciei arată o revenire iminentă la multipolaritatea financiară mondială.

În anul 2013, Banca Centrală a Germaniei a decis ca jumătate din rezervele de metal galben să fie depozitate la sediul din Frankfurt, cel mai târziu în anul 2020. Atingerea acestui obiectiv presupunea repatrierea a 300 tone de aur de la New York și a 374 tone de la Paris.

Experţii financiari arată că, urmărind tendinţa, este evident că următoarea etapă va marca o ruptură în unităţi mai mici decât statele-naţiuni şi cu o astfel de fragmentare geopolitică vine şi descentralizarea puterii.

Consecinţele numeroaselor repatrieri efectuate în ultimii ani, cantitatea de aur stocată de FED pentru bănci centrale străine a scăzut la un nivel-record de 7.819 tone, după cum arată datele Rezervei Federale americane. După o pauză de 15 luni, retragerile s-au reluat în 2018, cu 15,5 tone de aur repatriate în ianuarie şi februarie.

De regulă, băncile centrale deţin aur în cadrul rezervelor lor internaţionale. Aurul ca activ are câteva dezavantaje: presupune costuri de stocare, este greu de transportat şi, dacă este păstrat în tezaurul propriu, nu generează dobândă. 

Începând cu anul 2003, din cauza nivelurilor scăzute de dobândă, multe bănci centrale s-au retras ori şi-au redus substanţial prezenţa pe piaţa împrumuturilor de aur. Tendinţa s-a accentuat după anul 2008, din cauza crizei de credite, când băncile centrale au devenit puţin dispuse să împrumute în aceste condiţii, ca urmare a riscului mare ca băncile debitoare să nu mai returneze aurul.  

Comentarii

loading...