Fostul premier norvegian, al cărui mandat la conducerea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) tocmai a fost prelungit până în 2022, este aşteptat marţi după-amiaza la Casa Albă, cu o zi înaintea unei reuniuni ministeriale de două zile în capitala americană.
Cu toate că ”ameninţarea” rusă este din nou principala prioritate a celor 29 de state membre, preşedintele Statelor Unite are o singură idee în minte, când este vorba despre NATO – o mai bună împărţire a ”poverii”, pentru ca ţările europene să contribuie mai mult la apărarea comună în loc, spune el, să conteze pe cheltuielile enorme ale militarilor americani.
De când a venit la putere, la începutul lui 2017, miliardarul republican i-a tot zguduit pe aliaţi, părând uneori să pună în discuţie utilitatea însăşi a NATO şi temeiul principalului său pilon – Articolul 5 al tratatului – care prevede ca în caz de atac asupra unui membru, toţi ceilalţi să-i sară în apărare.
El insistă mai ales, fără menajamente, ca fiecare Guvern să-şi crească efortul militar la 2% din produsul intern brut (PIB), cel mai târziu în 2024, potrivit unei reguli stabilite în urmă cu cinci ani. Prima vizată este Germania, care este în continuare foarte departe de obiectivul de 1,5% prevăzut în 2024.
MĂSURI ANTIRUSE
”Aştept de la Germania ca ea să-şi respecte angajamentul luat împreună cu ceilalţi aliaţi NATO”, a declarat la Bruxelles Jens Stoltenberg, făcându-se astfel ecoul cererilor americane, înainte să plece în Statele Unite.
Însă ministrul german de Externe Heiko Maas, care recunoaşte că europenii ar trebui ”să facă mai mult” pentru securitatea lor, a părut să considere suficient efortul Berlinului.
Într-o aluzie abia voalată la adresa lui Donald Trump, el a denunţat, într-o conferinţă, la New York, ”dezbaterile publice despre împărţirea poverii în cadrul NATO”, apreciind că ele ”provoacă incertitudine în momentul în care Rusia ne pune la încercare unitatea, încă o dată şi mereu”.
Înfiinţată pentru a contracara Uniunea Sovietică în Europa, Alianţa se află în relaţii tensionate cu Moscova într-un context internaţional care aminteşte de un nou Război Rece.
Statele membre ar urma, aşadar, potrivit şefului diplomaţiei americane Mike Pompeo, care-i găzduieşte pe cei 28 de omologi ai săi la evenimente mai degrabă modeste, ”să anunţe altă serie de măsuri comune împotriva a ceea ce Rusia face în Crimeea”, peninsula ucraineană anexată în 2014.
”Vom analiza cum să facem mai mult în regiunea Mării Negre. Vom supraveghea mai mult, vor fi mai multe nave ale ţărilor NATO la Marea Neagră”, a avertizat luni ambasadoarea americană la NATO Kay Bailey Hutchison.
Disputa între Turcia şi Statele Unite, amebele membre NATO, pe tema voinţei turce de a achiziţiona sistemul rus antirachetă de tip S-400 ar putea, de asemenea, să fie abordat în cadrul reuniunii ministeriale.
Cu o zi înaintea întâlnirii, Washingtonul şi-a amplificat presiunile asupra Ankarei, suspendând orice livrare către turci în legătură cu avioanele de luptă americane de tip F-35.
