”Iranul a făcut o greşeală foarte mare!”, a lansat – într-un tweet laconic şi ameninţător – locatarul Casei Albe, într-o atmosferă de tensiuni tot mai puternice între Teheran şi Washington.
Statele Unite au confirmat că forţe iraniene au doborât o dronă de supraveghere aparţinând Marinei american (US Navy), însă au dat asigurări că aceasta se afla ”în spaţiul aerian internaţional” şi au denunţat un ”atac nejustificat”.
În pofida afirmaţiilor repetate ale Statelor Unite şi Iranului potrivit cărora ele nu caută războiul, escaladarea şi multiplicarea incidentelor în regiunea Golfului Persic alimentează temeri cu privire la faptul că o scânteie poate detona un butoi cu pulbere.
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi împotriva unui eventual recurs al Statelor Unite la forţă mpotriva Iranului, apreciind că ar fi ”o catastrofă” pentru regiune.
Potrivit Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, o dronă de tip Global Hawk – fabricată de grupul american Northrop Grumman – a fost doborâtă la ora locală 4.05 (2.35, ora României) de o rachetă deasupra Mării Oman, după ce a încălcat spaţiul aerian iranian.
Drona a decolat miercuri, la ora 19.44 GMT (22.44, ora României) de la o bază americană de pe ”malul de sud al Golfului Persic”, ”şi-a oprit toate dispozitivele de recunoaştere”, a traversat Strâmtoarea Ormuz şi s-a îndreptat către est, spre portul iranian Chabahar, au afirmat ei.
Potrivit Gardienilor Revoluţiei, drona a fost doborâtă la întoarcerea din misiune, în zona de coastă, în apropiere de Bandar-e-Jask (sud).
”LINIE ROŞIE”
Încălcarea frontierelor iraniene este ”linia roşie” de netrecut, a avertizat generalul de divizie Hossein Salami, comandantul-şef al Gardienilor revoluţiei. ”Reacţia noastră este şi va fi categorică şi absolută”.
”Protestăm faţă de toate demersurile provocatoare care aduc atingere integrităţii teritoriale a ţării noastre”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Abbas Moussavi, avertizând că ”reponabilitatea consecinţelor eventuale ale acestor acţiuni le va reveni în întregime agresorilor”.
Nicio imagine cu drona distrusă nu a fost publicată de presa iraniană.
”Informaţiile iraniene potrivit cărora dispozitivul aerian survola Iranul sunt false”, i-a replicat Statul Major american.
Potrivit Comandamentului Central al Forţelor aeriene, drona a fost doborâtă cu o rachetă de tip sol-aer deasupra Strâmtorii Ormuz.
Această strâmtoare este un punct de trecere strategic în aprovizionarea mondială cu petrol, în apropierea căreia două petroliere au fost atacate, la 13 iunie, la aprocimativ o lună după sabotaje vizând patru nave – între care trei petroliere – la intrarea în Golful Persic.
După tweetul preşedintelui american, joi, cursul petrolului a reacţionat imediat. Deja în creştere, barilul WTI, de referinţă la New York, şi-a accentuat ascensiunea. El se situa, la ora 16.15 GMT (19.15, ora României) la 57,10 dolari, o creştere de 6,2%.
La Londra, barilul Brent a crescut cu 4,19%, la 64,41 de dolari, după ce a crescut cu până la 4,8%.
Statele Unite au imputat aceste atacuri – care nu au fost revendicate – Iranului. Una dintre cele două nave atacate la 13 iunie a fost atinsă de o mină-ventuză ”asemănătoare celor folosite de Iran”, a dat asigurări US Navy.
Teheranul a dezminţit orice implicare şi a sugerat că atacurile de la 13 iunie ar putea să fie o înscenare a Statelor Unite, menită să justifice un recurs la forţă împotriva Iranului.
”CATASTROFĂ”
Miercuri, şeful diplomaţiei germane Heiko Maas aprecia că ”riscul unui război la Golf” nu este ”îndepărtat”.
Potrivit Parisului, consilierul diplomatic al lui Emmanuel Macron, Emmanuel Bonne, a efectuat miercuri o vizită-fulger în Iran, în vederea unei ”contribuiri la o dezescaladare a tesniunilor”.
Aceste tensiuni cresc neîncetat după ce preşedintele american Donald Trump a decis, în mai 2018, să-şi retragă ţara din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian şi să reimpună sancţiuni dure Teheranului.
Statele Unite tocmai şi-au consolidat şi mai mult dispozitivul militar în Orientul Mijlociu, după ce Iranul a anunţat că rezervele sale de uraniu slab îmbogăţit urmează să depăşească în curând limita prevăzută de Acordul de la Viena.
