Khalifa Haftar, omul forte din estul Libiei nu și-a ascuns ambiția de a cuceri Tripoli, sediul guvernului de uniune națională condus de Fayez al-Sarraj, principalul său rival. După amenințări repetate, el a lansat ofensiva pentru a prelua controlul capitalei Tripoli, pentru a „curăța vestul de teroriști și de mercenari“.
Lupte de o extremă violență au loc din 4 aprilie între forțele aliate guvernului de uniune națională (GNA) al premierului Sarraj, recunoscut de comunitatea internațională și cele ale mareșalului Haftar, șeful autoproclamat al Armatei naționale libiene (ANL). Fiecare tabără este constituită dintr-o constelație de miliții cu interese diferite, prezente în aproape toate marile orașe din țară. Haftar se baza pe diviziunile dintre grupările armate din capitală și pe elementul surpriză pentru a câștiga rapid bătălia și în rândurile armatei sale se vorbea de un război-fulger. După două săptămâni de lupte la porțile capitalei, totul pare să se fi transformat într-un război de uzură. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bilanțul este déjà de 121 de morți, sute de răniți și peste 16.000 de persoane refugiate.
Ali Bensaad, profesor la Institutul de geopolitică al Universității Paris-8, precizează că ofensiva lui Haftar a antrenat o reunificare a forțelor și milițiilor care susțin guvernul Sarraj. Deși fragmentate, aceste forțe diferite au ajuns la un consens refuzând o putere militară și dictatorială care le amintește de cea a lui Muammar Gaddafi. Potrivit unui expert în problema libiană, actuala ofensivă riscă să extindă conflictul pe tot teritoriul țării. „Generalul Haftar și susținătorii săi externi nu vor să se oprească“. Susținut militar de Emiratele Arabe Unite și de Egipt, și financiar de Arabia Saudită, omul forte din Cirenaica a început victoriile sale în 2014, lansând operațiunea Demnitatea și a ocupat estul Libiei, iar în 2017 a preluat controlul puțurilor petroliere din așa-numitul „Corn petrolier“.
Alarmate, puterile internaționale cer evitarea unei confruntări militare care ar putea bulversa piețele mondiale de petrol și să semene haos într-o țară divizată care luptă déjà pentru a învinge jihadiștii ISIS și pentru a stăvili fluxul de migranți spre Europa. Președintele Libyan National Oil Corporation a avertizat că aprovizionările cu petrol se confruntă cu cea mai mare amenințare de după 2011, când forțele libiene susținute de NATO l-au înlăturat pe Gaddafi.
Război pentru putere
Pentru comunitatea mondială, izbucnirea acestui nou război civil reprezintă o înfrângere răsunătoare. Haftar a declanșat ostilitățile contra unui guvern instalat de ONU. Fayez Sarraj, șeful acestui guvern instalat la Tripoli din 2016, era un necunoscut înainte ca ONU să-l aleagă pentru a impune o soluție politică în Libia, dar, de atunci, autoritatea acestuia nu a încetat să facă obiectul tentativelor de destabilizare, în care generalul Haftar a jucat un rol-cheie.
Susținut de Emiratele Arabe Unite, Egipt și Arabia Saudită, Haftar consideră că la Tripoli, Sarraj este ostaticul organizației Frații Musulmani și al milițiilor. Potrivit experților, realitatea este că din 2016 ramura islamistă cea mai dură a fost alungată din Tripoli, deși Sarraj a rămas dependent față de miliții, care însă sunt mai motivate de profituri decât de ideologie.
Săptămâna trecută, șeful ANL a fost la Cairo unde președintele egip-tean, Abdel Fatah al-Sissi, a exprimat „susținerea fără echivoc a Egiptului la eforturile luptei contra terorismului și contra milițiilor extremiste pentru asigurarea securității și stabilității libienilor din întreaga țară“. Italia, fosta putere colonială în Libia, investește mult în petrol și încearcă să protejeze guvernul de la Tripoli, condus de Sarraj, dar Executivul italian de coaliție de la Roma exclude orice recurgere la forța militară. Media menționează că serviciile secrete italiene au avertizat că mii de persoane ar putea încerca să fugă din calea luptelor și vor apela la traficanții de ființe umane pentru a tranzita spre Europa.
