Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Autoritățile din Taiwan, intervenind împotriva Covid-19 în baza unei strategii testate periodic, vreme de 17 ani!

Taiwanul, sau modelul ”chinezului cel bun” ignorat de România

Azi, când România respiră greu sub povara gestionării celor 6.700 de cazuri de infectare, Taiwanul înregistrează doar 385 de îmbolnăviri, adică un număr aproximativ egal cu cel al deceselor provocate de Covid-19 în țara noastră.

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 15.04.2020 - 08:12

Cu o suprafață de șase ori mai mică decât cea a României, dar o populație mai mare cu aproape patru milioane de locuitori, Taiwanul a reușit să dezbrace coronavirusul de ambalajul său pendemic amenințător, asanând din fașă potențialele focare epidemice grație preocupării pentru sănătatea populației. Azi, când România respiră greu sub povara gestionării celor 6.700 de cazuri de infectare, Taiwanul înregistrează doar 385 de îmbolnăviri, adică un număr aproximativ egal cu cel al deceselor provocate de Covid-19 în țara noastră.

Având o întindere echivalentă cu șase județe însumate din România, Taiwanul are o densitate a populației de 647 oameni/km2 (România are 84), cu un total de 23 de milioane de locuitori distribuiți pe 36.000 de km pătrați, fapt care distruge practic mitul distanțării sociale cvasivehiculat de autoritățile române atunci când vine vorba de măsurile de limitare a extinderii focarelor de Covid.

Considerat ”chinezul cel bun” când vine vorba de exportul de coronavirus, în comparație cu ”chinezul cel rău”, vecina Republică Populară Chineză, Taiwanul a reușit să blocheze, la doar 160 de kilometri de granițele Chinei, infestarea cu SARS – COV – 2 a propriei populații, în ciuda prognosticurilor mondiale care îl dădeau, la câteva zile după declanșarea dezastrului în Wuhan, drept următor focar de infecție virală, mulțumită utilizării noilor tehnologii (analize tip big data, geo-localizare și comunicare prin intermediul telefonului mobil) și implementării rapide a unor măsuri de control epidemiologic (căutarea activă de cazuri noi, control vamal, carantină, realocarea resurselor, educarea și liniștirea populației).

385 de îmbolnăviri în trei luni în Taiwan, în condițiile în care România a înregistrat și 520 de cazuri într-o singură zi, raportat la o populație cu aproape 4 milioane de locuitori mai mică, spune cam totul despre diferențele colosale înregistrate, la nivel de optică, strategie și intervenție a autorităților în cele două țări.

Lecția 1. Când vrei să eviți o pandemie trebuie să te pregătești serios pentru iminența ei

Specialiștii taiwanezi au arătat că țara lor nu a făcut altceva decât să învețe din tragediile trecutului, în urma epidemiei SARS din 2003, guvernul taiwanez înființând Centrul Național De Comandă în Medicină (National Health Command Center-NHCC), cu rolul de a coordona răspunsul autorităților în epidemii, la nivel central, regional și local, fiind implicate Ministerele Transportului, Economiei, Muncii, Educației, precum și alte instituții publice.

Profesorul Ih-Jen Su, fostul director al Centrelor de Control ale Bolilor din Taiwan, a explicat că Taiwanul s-a pregătit pentru o pandemie de la focarul SARS din 2003, care a afectat în cea mai mare parte China, Hong Kong și Taiwan. În ultimii 17 ani, periodic, o dată sau de două ori pe an, în instutuțiile medicale s-au organizat simulări iar populația a fost controlată prin sondare pe eșantion reprezentativ.  

"Situația din alte țări seamănă acum cu situația în care ne-am aflat în primele săptămâni de răspândire a SARS la Taiwan la începutul anului 2003", a declarat profesorul, apreciind că valului de coronavirus nu îi puteau face față țări care nu ești pregătite și nu avea experiență în lupta cu pandemia.

Lecția 2. Reinterpretarea informației și circumspecție față de propaganda Chinei

La finele lui decembrie 2019, de îndată ce oficialii au auzit despre o ”pneumonie misterioasă” în China, au început să se pregătească pentru scenariile cele mai rele. Centrele de îngrijire medicală au primit mii de ventilatoare, iar numărul de paturi de terapie intensivă a crescut la 10.000.

Testele agresive, urmărirea contactelor și izolarea bolnavilor au fost puse în mișcare, iar pe 2 ianuarie Taiwanul și-a activat centrul de operații de urgență, înainte chiar de a interzice zborurile din China.

Potrivit profesorului Ih-Jen Su, oficialii din Taiwan au refuzat să aibă încredere în informațiile furnizate de China, intrând în stare de alertă cu trei săptămâni înainte ca Beijingul să recunoască, pe 20 ianuarie, coronavirusul transmis de la om la om: „Nu putem creiona strategii funcționale pe baza prezentării lor. Este aproape imposibil să obții date reale din China”.

De asemenea, profesorul Su a acuzat și statisticile neactualizate oferite de Organizația Mondială a Sănătății, for al cărui membru Taiwanul nu este tocmai din cauza obiecțiilor din partea Chinei, care pretinde insula ca fiind proprie și consideră că nu are dreptul la aderarea la organismele internaționale: „Chiar și OMS este întotdeauna în spatele datelor reale”.

Lecția 3. Eforturi concertate și reacție imediată

Pe 31 decembrie 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost notificată de cazurile de ”pneumonie” din Wuhan, China. În aceeași zi, oficialii din Taiwan au început identificarea activă a cazurilor, prin screeningul persoanelor cu febră sau simptome de pneumonie, înainte de debarcarea din aeronavele care au decolat din Wuhan. La 5 ianuarie 2020, screeningul a fost extins la toate persoanele care au călătorit în Wuhan în ultimele 14 zile și care aveau simptome de infecție de tract respirator superior. Acestea au fost testate viral și izolate la domiciliu sau internate, în funcție de gravitatea cazului.

Pe 27 ianuarie, Agenția Națională a Imigrărilor și Administrația Națională a Asigurărilor de Sănătate au integrat istoricul călătoriilor din ultimele 14 zile al pacienților cu datele medicale. Astfel, s-au putut urmări electronic, prin intermediul telefonului mobil, persoanele aflate la risc, pe baza călătoriilor în zonele afectate de epidemie. Până pe 30 ianuarie sistemul a fost extins pentru a include istoricul călătoriilor pacienților din China, Hong Kong și Macau. Tot pe 27 ianuarie a fost lansat Sistemul de Carantină la Intrare. Acesta folosește ușurința de comunicare a telefonului mobil. Călătorii care pleacă sau vin prin aeroportul din Taiwan pot accesa formularul de completare a unei declarații de sănătate prin scanarea unui cod QR. Astfel, acest sistem creat în 72 de ore, permite obținerea mai rapidă a autorizației de imigrare de către persoanele cu risc redus.

Pe 6 februarie a fost introdus un sistem de raționalizare a măștilor pentru a prioritiza folosirea acestora de către cei cu risc mai mare. Taiwanezii au putut cumpăra de la acea dată, pe baza cardului național de sănătate, 2 măști la fiecare 7 zile. Inițial acestea puteau fi achiziționate doar în farmacii, apoi și în centre locale de sănătate publică. Pentru pregătirea începerii noului semestru școlar la 25 februarie, s-a crecut rația copiilor de sub 12 ani, la 4 măști la fiecare 7 zile (20 februarie) și s-au luat măsuri de dezinfecție a claselor și autobuzelor școlare, dar și a campusurilor universitare și a mijloacelor de transport în comun (19 februarie). O dată cu creșterea capacității de producere a măștilor la 8,2 milioane pe săptămână, a fost crescută din nou rația la 3 măști pe săptămână pentru adulți și 5 măști pentru copii (5 martie). Pentru a reduce cozile, din 12 martie a fost introdus un sistem pilot online de cumpărare a măștilor.

Pe 18 februarie, toate spitalele, clinicile și farmaciile din Taiwan au primit acces la istoricul călătoriilor pacienților. Astfel s-au putut genera alerte în timp real, pe baza simptomelor și istoricului călătoriilor, pentru a ușura identificarea cazurilor.

Lecția 4. Exploatarea resurselor și facilizarea comunicării cu populația

Un alt atu al Taiwanului, spre deosebire de România, l-a constituit resursa reală la nivel de rezerve naționale pentru cazuri de urgență. În timp ce România nu avea decât programe cu prevederi neactualizate, în data de 20 ianuarie rezervele guvernamentale taiwaneze includeau 44 milioane de măști chirurgicale, 1,9 milioane de măști N95 și 1.100 de camere de izolare cu presiune negativă. Exportul măștilor a fost interzis de la mijlocul lunii ianuarie, ulterior Taiwanul permițându-și să exporte 100.000 de măști pe săptămână către Statele Unite ale Americii, din partea cărora primeau în contrapartidă materiale prime pentru 300.000 de echipamente de protecție, parte unui parteneriat ce include colaborarea în cercetarea și dezvoltarea de metode diagnostice rapide, tratamente și vaccinuri.

De asemenea, comunicarea cu publicul a fost continuă prin declarații ușor accesibile pe internet, ale Ministrului Sănătății și ale vicepreședintelui taiwanez, un cunoscut epidemiolog. Anunțurile au inclus informații despre importanța măsurilor de igienă, când și cum se poartă masca de protecție, precum și riscul la care ar putea fi supusă populația medicală prin crearea de rezerve de materiale de protecție în rândul populației generale.

Comentarii

loading...