Numit după acest afro-american ucis de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis pe 25 mai, textul legislativ este, după toate probabilităţile, condamnat eşecului în Senat, unde majoritatea este deţinută de republicanii preşedintelui Trump.
În pofida dorinţei celor două partide de a realiza o reformă a forţelor de poliţie, poziţiile acestora sunt în prezent atât de diferite încât pare dificil să se ajungă la un acord înaintea vacanţei parlamentare care începe pe 3 iulie.
“Cu exact o lună în urmă, George Floyd a spus ultimele sale cuvinte “nu pot să respir” şi a schimbat cursul istoriei naţiunii noastre”, a declarat preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi, înaintea votului.
Prin adoptarea acestui text, camera inferioară a Congresului american “onorează viaţa sa şi viaţa tuturor celor ucişi de brutalitatea poliţiei, spunând “niciodată aşa ceva” şi acţionând”, a adăugat Pelosi.
Textul a fost adoptat în aplauze, cu 236 de voturi pentru şi 181 împotrivă. Trei republicani au votat în favoarea sa.
Printre principalele puncte de dispută cu republicanii, textul prevede în special o interdicţie totală a strangulării şi atacă imunitatea largă de care beneficiază poliţia americană.
Acesta prevede, de asemenea, încetarea mandatelor de percheziţie pentru infracţiuni legate de stupefiante care permit ofiţerilor de poliţie să pătrundă fără să bată la uşă în locuinţele suspecţilor.
În timpul unei astfel de intervenţii, Breonna Taylor, o asistentă de culoare de 26 de ani, a fost ucisă de gloanţele poliţiştilor în luna martie în propria locuinţă.
Având doar o putere limitată asupra poliţiei ca urmare a sistemului federal existent în SUA, preşedintele Donald Trump a semnat pe 16 iunie un ordin ce prevede, în special, interzicerea strangulării, cu excepţia cazului în care viaţa poliţistului este pusă în pericol, dar care conţine măsuri limitate de reformare a forţele de securitate.
Liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să legalizeze rapid măsuri mai cuprinzătoare.
